song of the night

song of the day

song of the day

moments

song of the night

Încă mai merg imobiliarele!

Vi se pare surprinzător?! Nu-i aşa că toată lumea spune că piaţa este în picaj, că nimeni nu mai scoate un ban din terenuri şi că dacă vrei să vinzi o casă mai bine te laşi păgubaş?!
Este adevărat că din toate informaţiile pe care le avem în prezent, piaţa imobiliară va fi spulberată, în sens propriu vorbind, începând din iunie. Notarii spun că vor avea nevoie de o nouă grilă de preţuri, afaceriştii se dau cu capetele de pereţi, iar analiştii oferă informaţii înfiorătoare. La nivel mondial, tot ce este legat de tranzacţii cu terenuri, cu imobile sau alt gen de afaceri pare a fi sortit pieirii. „Sunt bani blocaţi, toţi cei care se ocupau cu imobiliare sunt lefteri, îi pândeşte falimentul", se aude prin târg. „Băieţii de Dorobanţi trăiau din imobiliare, afaceri pe care le puteau face cu uşurinţă dintr-o cafenea din Dorobanţi. Acum, cu toţii îşi caută servicii", spunea Mihai Morar într-o emisiune de acum câteva seri. La care Honorius, băiatul lui Prigoană, i-a răspuns: „Dar ce este aşa şocant în asta? Şi eu am făcut afaceri în imobiliare şi am pierdut. Am construit un bloc de locuinţe şi aveam în plan să vând apartamentele. Însă a căzut piaţa, nu am mai avut cumpărători şi din acest motiv am fost nevoit să închiriez". Tânţăreanu face planul de criză în ceea ce priveşte vânzările în Paradisul Verde, primarul Radu Mazăre deplânge situaţia investitorilor veniţi pe litoral care au avut ca unică alternativă sistarea lucrărilor. Vă întrebaţi de ce am spus la început că merge piaţa imobiliarelor? Este simplu: mai mult de 600 de indivizi îşi vor vinde, în perioada apropiată, terenurile. Nu în toată ţara, nu în toată Europa, ci numai în apropierea Constanţei. Sunteţi miraţi? Este simplu: se fac exproprierile pentru construirea centurii ocolitoare a oraşului. Iar cine a cumpărat devine boier în timp de criză. Evident, n-o să se îmbogăţească orice neica nimeni. Iar criza o să priască numai cui va trebui. „C-aşa-i în tenis", zice Toma Caragiu. Unii pot, iar alţii nu. Să vedeţi ce-o să meargă atunci afacerile. O să înflorească şi o să crească. Pe banii statului, ai Băncii Europene de Investiţii şi din bunăvoinţa celor care au dat pontul.

song of the day

7 - povestea mea

Mereu am crezut că 3 este cifra mea norocoasă. sunt născută pe 3, luna a noua... mereu 3 mi-a fost aproape. întotdeauna am avut îngeri păzitori, însă niciodată ei nu au zburat pe lânga mine, ci mi-au vorbit, m-au certat, m-au făcut să plâng, apoi să râd din nou. lumea mea a fost mereu frumoasă, chiar dacă eu, cu tot pesimismul meu enervant nu o văd chiar aşa. 7-le din viaţa mea este până la urmă cel mai important. de ce 7? chilian are 10, eu am doar 7 întâmplări ciudate şi 7 minuni :)

1. Mama, cea mai mare stea dintre cele 7. de ce? fără motiv. pentru că este mama. pentru că nu mi-a impus niciodată să gândesc ca ea, pentru că m-a lăsat mereu să fiu eu. pentru că mi-a explicat şi a fost lângă mine în cel mai greu moment din viaţa mea... pentru că m-a controlat o noapte întreagă atunci când ştia că sunt pe marginea prăpastiei. pentru că mereu ştie ce simt chiar dacă nu îi spun. pentru că este MAMA şi asta nu se va schimba niciodată. pentru că mi-e dor de ea în fiecare secundă şi pentru că aş da orice pe lume numai să ştiu că este bine.

2 şi 3... Licuţă şi Diduţa. pentru că au fost mama şi tata, pentru că am învăţat cuvintele astea cu ei, nu cu altcineva, pentru că plâng cu mine, dar mai mult pentru mine. pentru că se împart din cauza mea şi sunt în orice situaţie lângă mine. pentru că ei caută soluţii, atunci când eu nu mai am puteresa să o fac.

4. Adi. pentru că mi-aş fi dorit să fie lângă mine. şi mi-aş fi dorit să ştie ce fac, să-mi spună dacă fac bine sau nu. pentru că a fost fratele mai mare pe care nu l-am avut. pentru că şi după toţi anii ăştia care au trecut de când nu ne-am văzut tot mai ştie să mă facă să-l simt lângă mine, cu un singur cuvânt. pentru că datorită lui nu voi uita niciodată că "dacă ai ghici tot ce-ţi pot dori, eu ţi-aş prinde în păr cunună de sori, stropită cu flori... încearcă să zâmbeşti, făr' să te amăgeşti şi să îţi doreşti un lucru uşor, fiincă-i trecător“

5. Andreea. pentru că este singura care sună numai să întrebe "ce ai păţit?“ atunci când habar nu are că eu chiar am păţit ceva. pentru că mă iubeşte aşa cum sunt şi mi-a acceptat toate nebuniile. pentru că înţelege mereu, ascultă mereu şi este lângă mine de mai bine de 25 de ani. pentru că dacă aş avea o soră nu ar fi atât de bună ca ea şi nimeni pe lumea asta nu ştie mai bine, numai uitându-se la mine fix ce gândesc. pentru că este Andra mea şi va fi mereu

6. Cătă. pentru că este el, aşa "special“, tâmpy, dobby şi nebun. pentru că nimeni nu mă înjură şi mă face să râd cum o face el, pentru că trecem şi peste o ceartă de un an şi pentru că mereu va fi aşa. şi el ştie asta...

7. omul care m-a făcut să fiu ceea ce sunt acum. persoana care m-a ajutat fără să vrea şi fără să ştie să fiu un om mai bun. sunt un om mai bun, mai liber, gândesc pentru mine şi am învăţat să ţin la mine. altele le voi uita. dar asta nu. am început să gândesc cu mintea, nu cu inima. şi este excelent, aşa cum spuneai. mulţumesc :)

mai sunt oameni importanţi în viaţa mea. îngeri păzitori. dar aceşti 7 vor fi aici mereu, orice s-ar întâmpla. cele 7 minuni ale mele.... asta este povestea mea, cu 7 întâmplări ciudate şi tot atâtea minuni...

song of the night

Tusac are nevasta Miss

Primarul Mangaliei, Claudiu Mihai Tusac se poate lăuda că are nevastă foarte frumoasă.  

Tânără şi „bună", bruneta Monica s-a păstrat în formă în ciuda faptului că a dat naştere la doi copii. Mai mult decât atât, soţia primarului a câştigat în 1993 titlul Miss Universitaria. Dar nu s-a oprit aici. un an mai târziu a devenit Miss România, iar anul 1995 i-a adus o participare la Miss Univers. La cei 33 de ani pe care îi are, Monica Tusac este o femeie de afaceri de succes. Cuplul din fruntea Mangaliei are doi urmaşi, o fetiţa de 11 ani şi un băieţel de cinci.

Nasu' Minca: „I-am luat lui Lazarus un Lamborghini galben"

Conservatorul mangaliot Ion Mincă va participa, împreună cu soţia sa, fosta şefă a Loteriei, Liliana Ghervasuc la petrecerea ocazionată de ziua de naştere a lui Luis Lazarus.  

Organizată în clubul bucureştean Bamboo, chermeza va aduna laolaltă numai nume de referinţă pentru viaţa mondenă autohtonă: Monica Columbeanu, Ana Maria Prodan, Dana Săvuica, Cristian Popescu Piedone, Delia Matache, Carmen Şerban, Daniel Iordachioaie, dar şi doctorul Cristian Andrei. Ion Mincă trebuia să-l cunune pe Lazarus cu Mihaela Moise, fosta colegă de la OTV. Însă, zilele însorite în care se plănuia nunta sunt apuse. Şi asta din cauză că cei doi amorezi s-au certat şi, se pare că ruptura este definitivă. Presa centrală a redat pe larg nefericitul eveniment, dar şi returnarea de inel, maşini şi chei de la casă. Însă, poate tot răul este spre bine pentru Lazarus. Iar Mincă îl va avea de fin oricum, oricare ar fi mireasa, până la urmă. La petrecere, naşul mare nu va lipsi. 

„Luis este imprevizibil şi nestatornic" 

Deja s-a pregătit şi i-a cumpărat cadoul lui Lazarus: un set de cinci cravate şi un costum Armani. În total, 2000 de euro. Şi, pentru a-l împăca pe fostul OTV-ist, care şi-a vândut de curând una dintre maşini, i-a luat şi o machetă de Lamborghini. „El avea negru, eu i-am luat galben", glumeşte PC-istul constănţean. În ceea ce priveşte relaţia celor ce ar fi trebuit să-i devină fini, Mincă s-a arătat rezervat: „Luis este imprevizibil. Şi îi plac femeile frumoase. Poate este şi puţin nestatornic. Nu ştiu ce face cu Mihaela, dar cu fosta nevastă nu se împacă sigur". Presa centrală a relatat că Mihaela Moise, reporter la OTV a avut o relaţie de doi ani şi jumătate cu Lazarus. Amorul s-a stins pentru că se pare că fostul partener de emisiuni al lui Dan Diaconescu şi-ar fi înşelat partenera.

song of the day

Astăzi este Ziua Mondială a Somnului

Libertatea ne spune:

Un somn adecvat ar putea evita o treime din accidentele de circulaţie din cauza greşelilor umane, aşa cum semnalează preşedintele Societăţii Spaniole a Somnului (SES), doctorul Francisco Javier Puerta. 

"Atribuirea acestor accidente somnolenţei şi deficitului de atenţie, de multe ori puse pe seama oboselii, îi face pe pacienţi să nu se preocupe şi să nu admită că somnul are consecinţe imediate asupra siguranţei vieţii lor", este de părere doctorul, care atrage atenţia asupra lipsei de conştientizare a rolului pe care îl are somnul asupra sănătăţii, notează ziarul El Mundo.

Specialistul a vrut să tragă acest semnal de alarmă asupra acestei teme cu prilejul Zilei Mondiale a Somnului care se aniversează la 20 martie.

La ediţia de anul acesta, Asociaţia Mondială de Medicină a Somnului a propus ca actuala campanie să se desfăşoare sub lozinca "Cine conduce treaz, ajunge teafăr" şi care are drept scop prevenirea consecinţelor pe care le are somnul deficitar asupra traficului.

şi eu aş vrea să dorm toată ziua...

Mihaela prinde Elan cu Dani

Scandalul dintre Mihaela Rădulescu şi fostul ei soţ, Elan, a atins nişte proporţii de neimaginat.

Ba chiar, ca acoperire media, întreaga ţigăneală (n.r. - termenul folosit n-are nicio legătură cu numele de domnişoară al doamnei Rădulescu/Bănică/Schwartzenberg) a avut un succes mult mai mare decât debutul relaţiei „la vedere" dintre „purisanca" Mihaela şi junele Dani Oţil. Mai întâi trebuie să vă spun ceva: din punctul meu de vedere, „tânărul şi neexperimentatul" Dani ţine foarte bine piept situaţiei în care se află în momentul de faţă. D-apăi, nene... să te combini cu una mai mare ca tine, care mai era şi căsătorită cu ditamai baştanu' cu nume de israelit, cu un copilaş după ea şi cu o întreagă ciurdă de paparazzi pe urme, cred că nu-i tocmai de colea. Şi cred că trebuie să fii niţel matur ca să poţi face faţă tuturor atacurilor şi urmăririlor fără să te isterizezi foarte tare sau fără să-ţi bagi voiniceşte picioarele în întreaga situaţie şi în amorul cu cucoana. Dar uite că al lu' Oţil n-a făcut aşa. Ci a ieşit pe post şi şi-a apărat mândru teritoriul. A refuzat să facă vreo declaraţie cu privire la copil sau la fostul consort. A avut grijă doar de ei. Dar aşa cum o întreba un copilaş drag mie pe mămica lui: „Tu eşti sigură că există noi?!", aşa îl întreb şi eu pe Dani: „Cât va mai fi acest voi?". Mie, întâmplările ultimelor zile îmi provoacă un gând. Eu cred, sincer că cearta cu cei de la Libertatea, ocăreala publică dintre cei doi Schwartzenberg-i, adulterul Mihaelei şi numeroasele escapade ale lui Elan, orgiile lui şi shopping-ul ei de performanţă vor duce spre un singur lucru: o împăcare. Măcar de ochii lumii şi în detrimentul lui Oţil. Da, este adevărat, cred cu toată convingerea că Elan vrea să o distrugă pe Mihaela. Asta-i clar pentru toată lumea. Dar ce să înţeleg eu din faptul că afaceristul i-a cerut ministrului Dan Nica să analizeze gravitatea acuzaţiilor celor de la Libertatea, dar şi influenţa lor asupra „psihicului cât şi reputaţiei doamnei Rădulescu". „Fosta mea soţie, Mihaela Rădulescu, a fost implicată, în seara de 13 martie 2009, într-un banal schimb de replici cu reporterii ziarului Libertatea; acest incident a degenerat pe fondul mediatizării excesive a procesului de custodie care se afla pe rol la tribunal, în autosesizarea organelor de poliţie şi anchetarea mamei copilului meu pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie", i-a scris ministrului, potrivit cotidianului Gardianul, „un cetăţean al acestei ţări, care consideră că, în situaţia actuală, de gravă creştere a infracţionalităţii reale şi a multiplelor jafuri armate, deschiderea unei anchete referitoare la o ceartă «mondenă» este o irosire a fondurilor instituţiei dumneavoastră". Asta-i ori încercare de împăcare, ori tentativă de demonstrare că Răduleasca-i nebună. Numai timpul şi Dani Oţil ne vor demonstra dacă Mihaela a prins Elan înspre o reunire a familiei.

song of the day

Cui ii e frica de Elena Basescu?

Victorie! Succesuri! Elena Băsescu şi-a dat demisia din PD-L!

Probabil că cei care au hulit-o atâta timp jubilează. Vor da o petrecere de adio în Bamboo, locul despre care se spune că ar fi preferatul fiicei primului om din stat. Vor duce flori la Fratelli şi vor stropi cu şampanie magazinele Victoria's Secret din întreaga lume. Toate locurile „de suflet" ale Bobiţei vor fi marcate numai pentru a o putea ponegri mai bine. Chiar dacă observ, de mai multă vreme, atât gafele mezinei băsesciene, cât şi înverşunarea împotriva ei, nu-mi pot da seama de un lucru: cui şi de ce îi este frică de Elena Băsescu? Fata a fost prima care a „lipit" alianţa dintre PD-L şi PSD. N-a fost ea iubita fiului celui supranumit guzganul rozaliu?! Nu l-a cunoscut ea, în sens biblic vorbind, pe cel prin vinele căruia curge sânge roşu pur, PSD-ist?! Şi ce-a fost rău într-asta? Povestea romanţioasă, gen Romeo şi Julieta, s-a dus pe apa sâmbetei. A lăsat în urmă regrete, dar şi alte bârfe. De la Rani la Joe, toţi au trecut pe la Elena, asta dacă ar fi să dăm crezare presei de scandal, care oricum are un talent teribil de a exacerba totul. Dar, revin la întrebarea mea: cui şi de ce îi este frică de Elena Băsescu? De ce atâta înverşunare, atâta hăituială, atâta interes? Pentru ce? Cine s-a simţit ameninţat de prezenţa domnişoarei în politică? Cine a crezut că i se ia locul? Cine a avut convingerea că, dacă va rămâne în peisajul PD-L-ist, Bobiţa, aşa cum este alintată micuţa familiei, va face ceva demn de luat în seamă? Că a ajuns şefă peste tineretul democrat-liberal este adevărat! Dar de aici până la încercarea de linşare a domnişoarei Băsescu mi se pare o lungă cale. Dar, până la urmă, atitudinea cu care a fost tratată este una absolut normală, atunci când ne referim la damele din politichia mioritică. Sunt hulite, scuipate, înjurate, da' mie mi se pare că le încântă, că doar nu dau semne să renunţe. Numai Elena a dat înapoi, la ordin părintesc sau nu. Dar promite o revenire, la europarlamentare, ca independentă. Cel puţin acum poate sta liniştită. Nu mai este membru de partid. Se poate combina cu oricine.

pt geo fara nr, fara nr ;)) :X

AsTaZi E zIuA tA............;;);;);;)
Asculta mai multe audio Muzica »

song of the day

song of the night

song of the day

Loredana- Nascuta toamna
Asculta mai multe audio Muzica »

song of the night powered by Mihaitza :))

Pan Nemirschi calare pe Mediu

Ajuns nu de foarte mult timp în Guvern, Nicolae Nemirschi a adoptat atitudinea de star. Aia învăţată la Constanţa, marca Mazăre.

Într-un interviu apărut, ieri, în Academia Caţavencu, fostul viceprimar al Constanţei povesteşte câte în lună şi în stele. Toate alea de n-a fost în stare să le spună celor de la el din oraş. Că doar se mândrea că este printre puţinii constănţeni get-beget din administraţia publică locală. Dar, nu! De la Nemirschi greu scoteai câte ceva care să nu aibă legătură cu latura profesională a existenţei sale terestre. Ştiam de afaceri, de firmele copiilor, de apropierea cu primarul Mazăre şi că a fost, fără nici un dubiu, unul dintre cei mai importanţi oameni ai oraşului ăsta. Să o spunem p-aia dreaptă: Nemirschi a ţinut Constanţa o bună bucată de vreme. Trimiterea lui la Bucureşti a şocat şi a bucurat pe multă lume. Iar acum, tăcutul nostru domn Nemirschi a ales varianta mai gălăgioasă a problemei. Caţavencilor le-a vorbit! „Bunicul meu a fost polonez. Era din Varşovia şi a murit pe front, luptând împotriva nemţilor. Tatăl meu mi-a pus numele de Nicolae", a declarat colegilor bucureşteni. Apoi, întrebat fiind de ce şi-a dorit Mediul, PSD-istul a răspuns franc: „(...) pentru că am vrut să schimb „mediul" de la Constanţa...". Oho, şi încă ce l-a schimbat! După ajungerea lui în Capitală, karma i s-a schimbat lui Mazăre şi toate capriciile sale, cărora li se puneau beţe în roate de la Mediu, au fost puse pe roţi. A mai povestit celor de la Academia Caţavencu faptul că pe motor se simte precum un pan polonez care îşi încalecă armăsarul. „Vă juraţi pe mamă că nu sunteţi omul lui Mazăre? De ce i-aţi ţinut locul cât era la „fuck and drunk" în Brazilia?", a întrebat pe bună dreptate reporterul Academiei. Şi a primit un răspuns pe... măsură: „Am văzut că la voi, la Caţavencu, e suficientă o apropiere de o persoană mediatizată, pentru ca voi să îi transferaţi atributele negative. De ce nu îmi transferaţi şi multele părţi bune ale lui Radu Mazăre? Am făcut treabă la Constanţa şi sunt om corect". Un om corect care face afaceri. Ca şi restul membrilor familiei sale. Spune că fiul Andrei este pasionat de IT, iar mezina Andra va ajunge un bun avocat. Sincer, eu cred că va ajunge o Elena Băsescu a politicii locale şi va fi colegă de generaţie de tineri politicieni cu Răducu Mazăre şi cu băiatul lui Moisoiu. Repet, părerea îmi aparţine. Revenind la interviul din Academia Caţavencu, ministrul ne mai dezvăluie ceva: are sânge albastru, pentru că „mă trag din aristocraţia poloneză şi verde datorită zodiei în care m-am născut". E Peşte. Interviul se încheie apoteotic cu o zicere a ministrului Mediului care este mai filosof decât cel al Culturii: „Din pământ venim, în pământ ne întoarcem, dar sufletul este nemuritor".

Scrieri vechi

Nea Marcel, ultimul sepcar

Pe strada Mihai Viteazu putem gasi ultimul ceaprazar din Constanta, pe Marcel Andronache.
Explica în ce consta meseria lui: face sepci. Si pune în aceasta activitate toata pasiunea.
„Diferenta dintre ceaprazar si palarier este mare. Ceaprazarul coase pentru a face sepci, palarierul foloseste o tehnica speciala care nu necesita folosirea acului si a atei. Tot ce se pune pe cap si se coase se cheama ceaprazarie“, povesteste nea Marcel, asa cum este cunoscut de clienti si prieteni. Si, de-a lungul timpului, si-a facut multi prieteni din rândul celor care au venit la el sa le confectioneze sepci. „Cel mai fidel client este un cioban dintr-un sat din Dobrogea care are un tip de sapca foarte special. Este cel mai pretentios client al meu. Vine de vreo 30 de ani la mine. Suntem prieteni buni“, spune mestesugarul.

Este propriul sau stapân

Povesteste ca a ajuns sa practice aceasta meserie pentru ca si tatal sau o practica, la un moment dat. „El s-a lasat si m-am dus la mesterul Vasile Lungu. Nu mai traieste acum. Era printre putinii care avea atelier particular, pe Cuza Voda colt cu Mihai Viteazu. Prin 1985 am reusit sa-mi deschid atelierul meu, dar foarte greu pentru ca erau atunci alte conditii“, spune Marcel Andronache. I s-a acordat dreptul sa lucreze patru ore dupa program, dupa ce s-a angajat la o cooperativa.
Nu atât câstigul l-a îndemnat sa faca asta, dar spune ca a fost întotdeauna o fire mai independenta si a preferat sa fie propriul sau stapân. „Nu câstig foarte mult, dar, în orice caz, peste minim. Am un trai decent. Sunt singurul care a ramas. Au mai fost doi mesteri aici, în zona, dar erau batrâni si au murit. Când mi-am început eu ucenicia, la 15 ani, erau vreo zece mesteri ceaprazari“, marturiseste nea Marcel.

Orasul fara palarier

Povesteste ca lumea înca îsi face sepci si palarii. Mai ales cei de vârsta mai înaintata care au obisnuinta de a-si face lucruri „pe comanda“. Îsi fac un costum la comanda, cu vesta si îsi fac si sapca din acelasi material. Vin si tinerii, mai ales cei care nu au suficienti bani sa-si comande pe Internet ceva la moda. „Uneori lucrez pentru preoti. Am facut capeline pentru ei. În rest, fac fel de fel de modele.
Bonete, palariute cu linii clasice pentru domni si doamne, caschete si multe altele. Ceaprazarii fac si însemnele de grad pentru marina comerciala. Dar sunt rari clientii de felul asta. Am un marinar o data la multi ani“, spune sepcarul. Marcel Andronache povesteste orasul nostru nu a avut niciodata un palarier. Demult, era un mester, „domnul Sava“, care reconditiona palarii, însa, niciodata nu a fost, din câte stie el, vreun palarier pe aici.

Turcii, capete mari

A avut si clienti care au spart tiparele. Spre exemplu, unul dintre acestia a fost omul cu cel mai mare cap pe care l-a „îmbracat“ nea Marcel sepcarul. „Clientul cu cel mai mare cap avea o circumferinta de 67 sau 68 de centimetri. Media este de 57 cm la români. Daca ar fi sa comparam, ar fi ca un om care poarta 70 la pantof. De obicei, cei din etnia turco-tatara au cele mai mari capete. Asa sunt ei. Ei, prin excelenta sunt «capete mari» si merg pâna la 62 cm“, spune mesterul.

Ieftin ca braga

O sapca ajunge sa coste maxim trei sute de mii. „Este un pret modic. Am unele tipare personalizate pentru fiecare client. Vine, iau tiparul lui si omul sigur vine de trei, patru ori pe an si poarta numai ce vrea el“, zice nea Marcel. Lucreaza cu o masina de cusut Union, productie ruseasca, însa, mai are si un model Zinger, cu suveica-cartus, care are peste 150 de ani. Însa, mestesugarul nostru are o tristete: se vede în imposibilitatea de a-si continua treaba în locatia care l-a consacrat. „Cred ca voi închide, în câteva luni atelierul pentru ca sunt nevoit sa ma mut de aici, de unde locuiesc. Nici nu stiu ce voi face, unde ma voi muta, pentru ca spatiile au chirii foarte mari“, spune, trist, ceaprazarul.

Clienti celebri

Jean Constantin este un client fidel de-al lui nea Marcel de foarte multi ani. Ceaprazarul a lucrat si pentru Teatrul de Opera si Balet. „În timpul acela era director Eugen Mazilu, cu care am copilarit si îmi este bun prieten. Jean Constantin îsi face mereu acelasi model, pentru vara, vine la mine cam o data pe an. Am lucrat si pentru Mihai Traistariu“, mai spune ceaprazarul.
A lucrat si pentru televiziune. „Au facut la un moment dat un program si balerinele aveau caschete de marinari. Au intrat ele în scena si primul lucru pe care au facut a fost sa-si arunce sepcile pe jos. M-a durut inima. Am facut sepci si pentru stripteuze, pentru balerine...“, spune amuzat nea Marcel. Si politicienii i-au trecut pragul de multe ori. „Nicolae Moga si-a facut bereta la mine. Apoi mi-a venit cu masurile lui Mazare si ale lui fi-su sa le fac si lor la fel. Mazare a vrut rosie si pentru baiat au adus un material verde-turbat. A zis ca este o fita de-a lor, pentru nu stiu ce petrecere.
Am lucrat si pentru fostul secretar general de partid, Marina. Pentru Trandafir, care era seful directiei de finante, pe vremea comunistilor, dar si pentru multi politicieni. A mai „îmbracat“ capetele unor interlopi, iar un prieten mai „bazat“ chiar i-a spus sa puna preturi mai mari la sepci, ca spune lumea ca poarta lucruri de trei poli.

-----------------------------------------------------

„Manelistii stiu versuri de Nichita Stanescu“

Interviu cu Paula Seling

Te simti bine la Constanta?

Eu sunt cam de-a casei. Ma întorc mereu cu foarte mare placere. În Cumpana nu am mai fost pâna acum.

Nu intervine la un moment dat rutina în viata unui artist?

În profesia asta nu are cum sau nu este normal sa intervina rutina pentru ca este una dintre cele mai frumoase meserii. De fapt nici nu poate fi considerata o meserie. Personal, eu ma hranesc spiritual cu momentele de pe scena, cu momentele în care vad lumina din ochii publicului, când vad ca oamenii se bucura de muzica.

Stim cu totii ca viata de artist nu este usoara...

În momentul în care îti place foarte mult ce faci, nu mai vezi impedimentele sau lucrurile grele.

Se tot spune ca muzica s-a stricat într-un fel sau altul la Constanta, ca de aici au pornit manelele...

Nu cunosc subiectul. Mai mult decât atât stiu ca fiecare este liber sa asculte ce vrea si ca peste tot prin tara se asculta tot felul de genuri muzicale. Eu am spectacole foarte des în Constanta si suntem primiti de fiecare data foarte bine.

În ultimele luni, imaginea ta a fost terfelita din cauza faptului ca ai cântat la nuntile manelistilor. (n.r. - Dan Bursuc si Florin Salam). Ti se pare corect sa fii judecata pentru ca ti-ai facut meseria?

Presa a început sa vorbeasca foarte mult despre asta. Eu nu cred ca am facut un lucru rau. Muzica mea se adreseaza tuturor. Cum ar fi sa îi izgonim pe cei care nu au avut posibilitatea sa mearga la scoala si nu au avut acces la cultura din cauza conditiilor grele de trai, sa le interzicem sa intre într-o scoala sau într-o biserica?
Nici macar nu simt nevoia sa scuz ce am facut. Pâna la urma mi-am facut treaba si este normal sa ma duc sa cânt oriunde oamenii ma cheama cu drag. Am vazut oameni de toate rasele si toate religiile care îmi ascultau versurile si eu nu fac nici un fel de diferenta între oameni si cred ca suntem cu totii egali si avem dreptul sa ascultam orice fel de muzica dorim. Si oamenii m-au dorit pe mine acolo si m-am dus. Imaginea nu mi-a fost terfelita si nu ma intereseaza cine ce comenteaza.

Sunt românii putin ipocriti în aceasta problema?

Mie mi se pare ciudat sa dau explicatii. Intrati pe http://www.paulaseling.ro/ si acolo veti gasi discutii despre conditia rromilor în România, despre cum avem tendinta de a discrimina si vreau sa încercati sa cititi gândurile pe care le-am scris la sectiunea jurnal. Eu nu pot arata cu degetul, însa, pot da un exemplu. Noi trebuie sa întindem o mâna.
Pentru mine a fost extraordinar sa vad niste oameni despre care se stie ca exista tot felul de prejudecati si care au o viata aparte, cântând Nichita Stanescu, cântând piesele lui Nicu Alifantis. Pentru mine a fost extraordinar. Si am cântat piese si mai noi si mai vechi. Au cântat cu mine Trurli, care este o capodopera a muzicii românesti, au cântat Ploaie în luna lui Marte si Ce bine ca esti si eu am fost fericita pentru asta.

Cum se prezinta viitorul apropiat pentru Paula Seling?

Scoatem un album, care se numeste „Albumul pierdut“. Am un proiect special, despre care nu pot sa vorbesc acum si vom avea si un turneu de lansare si speram o vara cât mai plina.

------------------------------------------------------

Mazare verde de suparare

Deja, credeti-ma, am ajuns la saturatie. Oriunde te învârti si orice citesti, trebuie sa mai vezi câte o lacrima prelinsa pe obrazul brazdat de soarele Braziliei al primarului Mazare. Nu mai vreau sa-l vad si asta nu din vreo dusmanie personala, ci pentru ca încep sa observ, eu, o persoana necoapta îndeajuns, sechelele unei adolescente târzii, peste care edilul nu poate trece.
Stiti cum fac micutii atunci când o dau în bara?
Mereu altu-i de vina, întotdeauna altcineva trebuie pedepsit, niciodata vina nu le apartine. Asa si cu mai marele orasului în care ne ducem traiul! Nu este el de vina ca nu avem spatii verzi, ci Agentia pentru Protectia Mediului. Lui i se pun mereu bete în roate si nu are habar de toti colosii de beton care cresc în locul ierbii. Parol, monser, ar trebui sa începi sa-ti recunosti vinele.
Macar acum, în cel de-al doisprezecelea ceas electoral arata-ne ca tu esti „alesul“, ca poti face diferenta, ca poti sa-si recunosti vina! Arata-te mai bun decât ceilalti si nu ne vom mai plânge. Te vom lasa sa te bronzezi si nu-ti vom mai reprosa, dar macar încearca sa-ti asumi vina si sa nu te mai înverzesti ca iarba pe care ai distrus-o!

------------------------------------------------

Doinita Basescu: „Daca Traian spunea ceva de Nastase, a doua zi aveam Curtea de Conturi pe cap“

Cumnata presedintelui Traian Basescu este consilier local si una dintre vocile care vor sa se faca auzite. Sotia lui Mircea Basescu nu se considera politician si a programat interviul pe care ni l-a acordat în functie de treburile casei. „Mai bine marti, pentru ca miercuri îmi pleaca sotul si am de facut curatenie“. Atitudine pe care nu o întâlnim foarte des la „femeile de cariera“.




Este numele Basescu o povara?

Eu mereu l-am perceput ca fiind o mare responsabilitate si mereu sunt atenta la ce spun si ce fac. În momentul în care am reusit sa-mi asum responsabilitatea asta, abia atunci m-am înscris în politica, adica în 2001. Dragos, fiul nostru s-a înscris în PD, la 18 ani, probabil si din cauza faptului ca unchiul sau era în acest partid. El m-a determinat. Când a venit presedintele la Constanta a aflat ca sunt membra a partidului si a fost foarte mirat. Chiar nu am considerat ca trebuie sa-l întreb daca sa ma înscriu sau nu.

Au existat cazuri când numele pe care îl purtati v-a facut mai mult rau decât bine?

Nu mi-a facut nici foarte rau, dar nici foarte bine. Am fost perceputa ca fiind cumnata presedintelui si s-a vorbit si despre nepotism, mai ales când am ajuns consilier local. Atunci când am candidat la o functie la organizatia de femei a PD, m-a întrebat cineva în sala daca sunt ruda cu Traian Basescu, pe atunci presedintele partidului. Si am spus ca nu vreau ca numele acesta sa-mi fie o povara. Bine ne-a facut în campanie când simpatia oamenilor s-a rasfrânt si asupra mea, iar rau mi-a facut dupa alegeri când promisiunile nu au fost îndeplinite. Am simtit atunci privirile acuzatoare ale oamenilor. Au existat cazuri când copiii mei au ascuns faptul ca îi cheama Basescu.

Totusi, nu cred ca a fost foarte usor sa fiti ruda unui primar al Capitalei, al unui ministru al Transporturilor si apoi al primului om din stat...

Afacerile sotului meu au fost mediatizate si am avut numai de suferit. Traian Basescu nu a fost niciodata un om politic comod, care sa stea în banca lui. O fi facut compromisuri, poate a facut si greseli, dar în momentul în care, fiind în opozitie, spunea ceva de Adrian Nastase sau de PSD, Curtea de Conturi era la fabrica noastra de înghetata. Mereu am avut parte de astfel de presiuni. Când faceam iaurt, prefectul Martin a spus ca s-a îmbolnavit pentru ca a mâncat iaurt de la noi.

Care este relatia pe care o aveti cu familia presedintelui?

Suntem apropiati, dar am avut o perioada, dupa ce s-au mutat în Bucuresti când nu ne-m vazut atât de des.

Mi-ati spus ca în primul rând sunteti sotie si mama. Cum se împaca acest statut cu politica?

Eu de la început mi-am stabilit ca prioritate familia. Asta este foarte important. De ce femeile când se implica în politica o fac fara sa-si stabileasca obiective, de obicei datorita cercului de prieteni, anturajului... este foarte important sa ai prioritati si obiective. În ceea ce ma priveste este simplu pentru ca eu nu am vocatie de politician, am vocatie de mama. Prioritatea mea este familia, iar obiectivul meu nu este cariera politica. Majoritatea doamnelor mai cunoscute au avut pe cineva care sa-i ajute în viata de familie pentru a reusi în politica.

Cum vedeti scandalul referitor la presupusele injurii pe care Traian Basescu i le-ar fi adus lui Theodor Melescanu?

Nu sunt subiectiva. Am vazut si eu ce s-a scris si toata lumea îi cunoaste temperamentul presedintelui. Este posibil sa fi facut acest lucru. când exista asemenea presiuni eu cred ca nici macar presedintele nu si-ar permite sa faca amenintari.

Însa, de-a lungul timpului presedintele si-a permis multe...

Da, asa este. Eu nu stiu câte persoane loiale sau macar corecte mai are în jurul sau. Mereu, tot ce spune este rastalmacit, interpretat. Însa, de fiecare data declaratiile si atitudinile sale au confirmat. În anumite momente fiecaruia dintre noi îi mai scapa câte o chestie dintr-asta. Si la volan, oricât ai fi de doamna îti mai scapa câte un lucru mai nepotrivit. Sunt oameni cu experienta politica si nu vorbesc de dragul de a vorbi. Sa ne aducem aminte ca si Ludovic Orban a spus ca femeile din PD au trecut prin patul presedintelui pentru a ajunge undeva. Sunt micile tachinari care sunt cu adresa de multe ori. Pe mine m-a deranjat atitudinea doamnelor din PNL, care l-au aplaudat.

------------------------------------------------

Elena Udrea: „Nu sunt femeia din spatele preşedintelui!“

Urâtă şi iubită în acelaşi timp, aşa-numita blondă de la Cotroceni, Elena Udrea, lasă impresia unei femei sigure pe sine, care prin forţe proprii vrea să-şi croiască un drum în politica autohtonă.
Mască sau nu, siguranţa de care dă dovadă PD-L-ista este de invidiat, iar farmecul său nu poate fi în nici un caz contestat.

Sunteţi o figură controversată în politica autohtonă. Credeţi că această reacţie se datorează faptului că sunteţi femeie sau pentru că aţi fost un politician incisiv, fără a ţine cont de sex, de culoare politică sau de orice altceva?

Întotdeauna am spus că este pe de-o parte datorită faptului că am apărut subit în politică, am ocupat o funcţie foarte înaltă fără să fiu o persoană cunoscută şi din această cauză am stârnit interesul multora. Pe de altă parte se datorează modului în care am ales să fac politică, ofensiv, asumat, implicat permanent şi datorită faptului că am intrat în dispute politice importante, am vorbit despre lucrurile despre care nu s-a mai vorbit şi asta mi-a adus pe de-o parte susţinători şi pe de altă parte oameni care m-au contestat.

Credeţi că este vorba doar de curaj sau un mod de a vă ajuta să urcaţi pe scara politicii?

Nu am gândit niciodată aşa, mai ales că la vremea aia nici nu ştiai dacă asta te ajută sau îţi rupe gâtul. Am făcut ceea ce am simţit şi am spus lucrurile despre care ştiam că sunt adevărate şi pe care am crezut că este bine să le spun. Putea să iasă rău.

Se spune că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică. Este Elena Udrea femeia puternică din spatele preşedintelui?

Nu, categoric nu. Sunt doar femeia care de aproape trei ani de zile face politică în acest fel, despre care vorbeam mai înainte, un fel care a făcut ca astăzi să fiu o persoană cunoscută, cu susţinători şi cu contestatari.

Însă, imaginea dumneavoastră a fost tot timpul asociată cu cea a preşedintelui Traian Băsescu şi nu întotdeauna în sens pozitiv. Aţi fost afectată de aceste comentarii?

Niciodată! Nu cred că asocierea cu preşedintele ar putea aduce prejudicii. Dimpotrivă! Eu sunt mândră că am fost consilierul preşedintelui Băsescu, odată ca primar şi odată ca preşedinte. Este o experienţă unică pentru un tânăr politician, o experienţă pe care orice om, indiferent dacă este sau nu politician şi-o doreşte, aceea de a fi în preajma preşedintelui. A fost o onoare şi dacă sunt unii care din rea credinţă fac asocierea între mine şi preşedinte pentru mine nu contează. Sunt un om care întotdeauna dacă are ceva de spus, spune adevărul, iar dacă nu poate spune adevărul, mai bine nu spune nimic.

Cocoş nu este gelos

Aveţi o imagine foarte bună. Aveţi un consilier sau vă ocupaţi singură de acest aspect?

Din păcate nu am nici un consilier de imagine şi recunosc acum, pentru prima dată, că îmi este din ce în ce mai greu pentru că apariţiile mele publice sunt din ce în ce mai dese. Pe de altă parte, am un site de administrat şi fac treaba asta singură şi din păcate probabil că dezamăgesc pentru că nu reuşesc să comunic cu ei atât de mult cât ar trebui. Merg singură la emisiuni pentru care mă pregătesc singură. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le fac şi încep să văd cu nu le mai pot face singură.

Aţi spus că este pentru prima dată când veniţi la Năvodari, însă, pe aici umblă vorba cum că Hanul Piraţilor ar fi al dumneavoastră.

Unde este Hanul Piraţilor? Asta este o poveste. Oriunde mă duc se spune că am câte ceva. Nu există oraş sau sat, nu există afacere care să nu fie legată de mine. Habar nu am unde este Hanul Piraţilor. Este pentru prima dată când vin aici.

Ce planuri concrete aveţi pentru 2008?

Vreau să-mi consolidez poziţia politică, să candidez la alegerile pentru Parlamentul României şi să fac o treabă bună pentru partidul meu. Planuri personale nu am pentru că este an electoral.

Atunci cum vă mai vedeţi cu soţul?

Ne-am obişnuit să ne vedem seara, foarte puţin. Acum, de sărbători vom reuşi să plecăm în vacanţă. Uneori ne vedem şi dimineaţa, dacă nu pleacă vreunul dintre noi foarte devreme. Este o situaţie pe care ne-am asumat-o amândoi, fiecare ţine foarte mult la ceea ce face şi câtă vreme înţelegem că nici unul dintre noi nu poate renunţa la activitatea lui, aşa vor sta lucrurile.

Sunteţi o femeie frumoasă. Nu este Dorin Cocoş, soţul dumneavoastră gelos?

Nu, pentru că niciodată în zece ani de când ne cunoaştem nu i-am dat ocazia, nu i-am dat niciodată

-----------------------------------------------------------

Mazăre şi „sfinţii“

„Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii“ ne-a scris o cititoare, făcând referire la primarul urbei şi la trepăduşii de pe lângă el. Am înţeles că se crede prin popor că Mazăre ştie şi nu prea ce se petrece în oraşul pe care-l are sub aripa sa „ocrotitoare“. Că toate manevrele sunt făcute de băgătorii de seamă care, fără ştirea lui, fac şi desfac iţele oraşului. Păi, să zicem că dintr-un punct de vedere teoria ar putea sta în picioare. Ne putem gândi că, în pauzele scurte dintre concediile în Brazilia sau alte colţuri însorite de lume, primarul nu ar putea să ştie tot ce se petrece prin Constanţa. Că ar fi un edil la fără frecvenţă, care îşi lasă oamenii de încredere să facă treaba în locul lui. Şi că, din cauza încrederii oarbe pe care le-o arată „sfinţişorilor“, numele îi este pătat, fără vina sa. Însă, ar trebui să analizăm evidenţa. De ce mai mereu, în spatele firmelor care pun mâna pe afacerile grase derulate în oraşul ăsta, sunt apropiaţii lui Mazăre? Cum se face că fraţii, verii şi prietenii din facultate şi-au făcut averi frumuşele, după înscăunarea mazariotului? Cum? Ştiţi să-mi spuneţi, că eu mă tot chinui să găsesc un răspuns care să nu îl murdărească pe primar? Putem să ne gândim că nu are nici o legătură cu licitaţiile câştigate de veri, cu terenurile atribuite asociaţilor săi, cu retrocedări dubioase, cu dosarele de la DNA şi cu toate relele care i se pun în cârcă. Putem să vedem intenţii malefice, teorii puse la cale numai pentru a-l denigra pe Radu Mazăre, conspiraţii create numai pentru a-l da jos de pe soclul pe care constănţenii au ştiut să-l ridice. Însă, pe de altă parte, am putea să vedem şi realitate şi să ne dăm seama că „sfinţii“ nu fac altceva decât să-i netezească drumul celui care se crede Dumnezeul Constanţei.

--------------------------------------------------------

„Dosarele“ X-Team: viteză, adrenalină, pasiune

Îi vezi din ce în ce mai des pe străzile oraşului şi te sperii. Lumea şi-a creat despre ei o imagine aproape apocaliptică, desprinsă din filmele de acţiune care prezintă cursele ilegale de maşini. Pasionaţii de bolizi din Constanţa se lovesc de bariera mentalităţilor, însă, de ani buni încearcă să se lupte cu prejudecăţile. Pe site-ul http://www.bzc.ro/ puteţi vedea mai multe fotografii cu maşinile celor din X-Team Racing Club.

Pasiunea care îi aduce împreună, aproape seară de seară, este aproape copleşitoare. Subjugaţi de dragostea pentru maşinile lor, ei încearcă să schimbe părerea generală cum că „ei sunt cei care organizează curse ilegale“. Nimic mai neadevărat, spun membri clubului X-Team. „Nu negăm, există şi aşa ceva. Însă, nu cred că este bine să fim toţi traşi la răspundere pentru asta. Să fie pedepsiţi cei care se bagă la aşa ceva, nu toţi pasionaţii de maşini“, spun băieţii.

Relaţii decente cu Poliţia

Cu Poliţia, relaţia este una destul de normală, în ciuda faptului că imaginea pe care oamenii o au despre împătimiţii de maşini este cea de „certaţi cu legea“. „Nimic mai fals“, spun cei trei care au pus bazele X-Team-ului. „Noi nu putem răspunde pentru ce fac ceilalţi. Este adevărat, se fac destule lucruri rele şi, după cum se vede, mor mulţi pe şosele. Însă, noi suntem conştienţi de asta“. Spun că nu au avut niciodată probleme cu legea. „Atunci când eram la început, ne plăcea să ne distrăm cu maşinile şi, automat, Poliţia te ia la ochi. Însă, niciodată nu au fost nedrepţi cu noi. Nu ne-au hărţuit şi nu ne-am simţit dezavantajaţi în vreun fel, aşa cum se plâng alţii. Şi, dacă cineva a avut vreo problemă, asta nu a implicat clubul niciodată. Lumea deja ne cunoaşte, ştiu toţi cine suntem şi de unde. Avem o imagine de băieţi răi, de nebuni, dar lumea ne vede total greşit. Nu facem nimic rău, doar ne plac maşinile. Asta nu înseamnă că suntem nebuni pe stradă. Tinerii ne văd altfel, însă ne lovim de mentalităţile învechite ale celor mai în vârstă. Până la urmă, fiecare este cu pasiunea lui şi asta este“, explică fondatorii X-Team-ului. Din nefericire, s-a întâmplat să-şi piardă şi prieteni în accidente grave de circulaţie însă, Ursu, TRA-u` şi ZMA-u` au ţinut să sublinieze faptul că nu toţi cei pasionaţi de viteză şi de maşini mor în accidente pe şosele, ci mai ales teribiliştii. „Vor să îşi facă şi ei un nume, o imagine. Noi avem deja o imagine, am făcut tot ceea ce fac ei acum, în urmă cu mulţi ani. Plus că noi nu am făcut niciodată aşa urât. Ne-am făcut imagine asta în atâţia ani, iar ei ar vrea să ajungă la nivelul ăsta peste noapte. Este imposibil, iar dacă ajung să facă chestii ieşite din comun şi foarte periculoase nu rezolvă nimic“, consideră cei trei.

Primăria nu i-a ajutat

Preşedintele clubului, Alexandru Topor spune că lungul timpului, X-Team a organizat mai multe curse legale, cu ajutorul autorităţilor şi al Poliţiei, însă, din păcate, s-au şi lovit de barierele impuse de o administraţie locală care nu se poate debarasa de propriile plăceri. „Nu am primit sprijin din partea Primăriei. Ne ne-au ajutat în nici un fel. Am vrut să organizăm un raliu în Constanţa şi, după ce am depus actele s-a făcut o comisie care ne-a spus din start că nu se poate. Pentru motociclişti se poate bloca strada, pentru noi nu se poate. Dacă treceam pe documentaţie că vrem să organizăm evenimentul în colaborare cu Primăria, poate se aproba, dacă nu treceam ceva de genul ăsta nu aveam nici o şansă. Nu ni se pare normal mai ales că primarul Radu Mazăre a demonstrat că este pasionat de astfel de lucruri, însă nu este dispus să ne sprijine. Ultima dată când am organizat un raliu, în octombrie anul trecut, am avut vreo 1500 de spectatori şi asta dacă ţinem cont că totul a durat numai cinci ore. Maşinile atrag priviri“ spun membri X-Team, singurul club al pasionaţilor de maşini din Constanţa, înfiinţat legal.

Singurii în legalitate

X-Team-ul îşi are originile prin anul 2000 şi a ajuns să fie singura Asociaţie de acest gen înfiinţată legal, din oraşul nostru. Totul a pornit de la prietenia legată între Alexandru Topor, cunoscut ca TRA-u` şi Silviu Nicolae (ZMA-u`). „Poreclele ni se trag de la numerele maşinilor. Toţi ne cunosc aşa. Ne întâlnim din 2000. Eram doar noi doi, însă, după un timp ni s-a alăturat şi Cristian Vreto (Ursu). În primă fază am avut un X lipit pe lunetă, pe care îl primisem de la cineva. A fost o nimereală. După o lună şi-a pus şi Silviu, ca să vadă lumea că suntem prieteni. Apoi, după ceva timp, Ursu a venit cu ideea să scriem pe parasolar Echipa X, însă ne-am dat seama că nu sună bine şi aşa am ajuns la X-Team. La vremea aia, când te vedeau poliţiştii în trafic, te opreau, numai pentru că vedeau însemnul ăla. Şi ne puneau să-l scoatem. Le-am dat jos pe alea şi ne-am pus siglele mai mici. În momentul în care se înscrie un nou membru în club, semnează adeziunea şi încheiem toate formalităţile, primeşte un autocolant cu sigla noastră. Aşa ne diferenţiem noi în trafic“, povesteşte Topor, preşedintele X-Team Racing Club. Povestea a continuat cu apariţia modei cu portul Tomis, care a fost lansată tot de X-team. Din punct de vedere legal, Asociaţia X-Team Racing Club s-a înfiinţat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate şi a ajuns să numere peste 40 de membri activi. În plan local sunt doar două asociaţii de gen, X-Team şi şi Anonymous. Cea din urmă s-a desprins din Midnight Racers, o grupare din Bucureşti. „Însă, cu acte în regulă, cred că suntem singurii din Constanţa“, spun băieţii.

--------------------------------------------------------------------

Orbiţi din „dragoste“

Am citit undeva că dragostea face trandafirii să înflorească iarna. Însă, credeţi că acelaşi sentiment înălţător ar face şi arbuştii de tuia să se prindă când ne bate îngheţul la uşă? Oare încrederea primarului, care, prin legătura de sânge cu patronul de la Pomacost, a cumpărat arbuşti de conifere pentru a înfrumuseţa parcurile rămase „în picioare“ în urbea de la mal de mare, va fi de ajuns pentru ca pomişorii să prindă viaţă? Este discutabil. Am citit părerile dumneavoastră referitoare la intenţia primarului Mazăre de a acorda locuinţe tinerilor. Case pe care se pare că le va construi firma care are Brick-ul. Nu cred că există om în oraşul ăsta care să nu ştie că primarul este în spatele „afacerii Brick“. Şi cred, de asemenea, că toată lumea ştie pe ce criterii se dau locuinţele de la ANL. Ar trebui să fie pentru tineri, ca şi cele promise acum, însă în parcările ANL-iştilor tronează maşinuţe de ultimă generaţie. Că doar, săracii proprietari îşi dau toţi banii pe maşini şi rămân pe străzi. Am auzit la un moment dat pe cineva spunând că „ce, dacă am bani să-mi iau o maşină în leasing, înseamnă că am bani şi de casă. Normal că stau la ANL, că doar sunt tânăr. Rata la maşină nu mi-ar ajunge să-mi iau casă“, spunea mândru posesorul unei herghelii de cai putere. Poate că, dintr-o anume perspectivă, omul are dreptate. Însă, când văd câţi tineri stau cu părinţii sau în gazdă sau câte cupluri îşi amână nunta pentru că nu au o casă a lor, mă apucă groaza. Şi ei, cei care stau prin străini, nu au bani nici de maşină. La un moment dat, am primit un alt răspuns, care m-a frapat. „În Constanţa, dacă vrei apartament la ANL trebuie să fii handicapat. Altfel nu ai nici o şansă. Dacă poţi să te scoţi bolnavă, poate-ţi merge treaba“. Încă mai credeţi că Mazăre va mai da case tinerilor?! Mai sunteţi dispuşi să-i oferiţi încrederea oarbă dată de o dragoste inexplicabilă care, din câte se vede, nu face trandafirii să înflorească iarna?

-------------------------------------------------------------------

Jos autocenzura!

Ani de-a rândul am ţipat că nu mai vrem cenzură. Ne-am chinuit să ne debarasăm de jug şi de cătuşe. Ca de obicei, cele mai grele lanţuri sunt cele nevăzute.
Aşa ni se întâmplă nouă, românilor, acum. Simţim, suntem frustraţi, vrem mai mult, însă refuzăm să vedem. Ca şi cum am dezvolta un mecanism de autoapărare mai puternic decât orice altceva pe lumea asta. Atunci când autocenzura intervine în vieţile noastre, nu mai vedem nimic în stânga sau în dreapta, nu ne mai deranjează şi nici măcar nu mai considerăm că este necesar să spunem ce ne doare. Normal sau nu, rămâne de văzut. Însă, efectele de început deja ies la iveală. Trişti, frustraţi, căutând scăparea pentru ziua de mâine, uităm să ne citim corect şi facturile la lumină. Ne lăsăm impresionaţi de vorbe frumoase, fără a vedea realitatea, nu luăm în calcul evidenţa şi credem tot ce auzim. Însă, după cum ziceam, pe lângă dorinţa arzătoare a unora, de a se impune cu orice preţ şi de a răzbi în viaţa asta ghidându-se după preceptul machiavellian care spune că „scopul scuză mijloacele“ şi care ar fi în stare de orice pentru a manipula şi cenzura numai pentru a aduce soarele pe strada lor, cel mai mare inamic al nostru este jugul pe care singuri ni-l punem. Ne refuzăm ideile, ne alungăm gândurile, nu ne acceptăm sub nici un chip reacţiile de luptă şi de îndârjire. Pasivi, ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla în jurul nostru, preferăm să fim mulţumiţi şi să acceptăm, decât să ne punem mintea la contribuţie. Preferăm autocenzura şi preferăm să nu avem reacţie. „Suntem mulţumiţi de tot ce ni se oferă“, spun exact cei care se autocenzurează şi care cred că numele, pus pe o hârtie, laolaltă cu o părere pertinentă şi sinceră, i-ar putea prejudicia. D-asta zic: JOS AUTOCENZURA! Spuneţi-vă părerea!

http://www.flickr.com/photos/xtremist/

http://www.flickr.com/photos/xtremist/

PSD-istele? Mai tari ca sexul tare

Zarvă mare şi haine cu atâta sclipici, încât, dacă erau lovite de o rază de soare, luminau întreaga încăpere. Peste 700 de femei pesediste au sărbătorit sâmbătă, 7 martie, ziua de 8 Martie. Ziua Femeii şi ziua amazoanelor lui Geoană. Formaţia cânta, acompaniată de PSD-iste: „Ia cu tine şi inima, inima mea, şi ascunde-o în bagaje, pe undeva, ia-o cu tine acolo-n America sau în Asia", ca o rugă a social-democratelor către şeful lor din teritoriu, plimbăreţul Radu Mazăre, să le ia şi pe ele în călătoriile sale.
Pentru prima dată, social-democratele de la judeţ şi cele de la municipiu s-au adunat pentru a petrece 8 Martie. Iar diferenţele s-au făcut imediat. În prima fază, între cele două preşedinte de filiale feminine: Mariana Gâju, primăriţa din Cumpăna, şefa „judeţenelor" şi Antonella Marinescu, deputat, mai mare peste „municipale". Prima s-a agitat pe tot parcursul evenimentului, a strunit angajaţii restaurantului Aurora din Mamaia, patronat de un confrate social-democrat, consilierul local Mihalache Muşat. Încurcat, timorat şi stresat de concentraţia mare de estrogen din spaţiosul local, politicianul nu ştia cum să se învârtă mai bine prin sală. Cum să le facă pe doamnele partidului său mai fericite şi împlinite. Că doar o dată-n an este ziua lor. Mariana Gâju n-a stat locului o clipă, cel puţin în primele două ore de la începerea evenimentului. A primit sărbătoritele, le-a împărţit felicitări şi a primit florile şi cadourile aduse de pe tot cuprinsul judeţului. PSD-istele au venit în grupuri, dar, dacă se întâmpla ca vreuna dintre ele să se rătăcească, punea repejor mâna pe telefonul mobil şi se reunea cu fetele. Preşedinta femeilor din judeţ a întâmpinat şi „celebrităţile" PSD-ului: consilierele locale Cati Prodan, Carmen Onciu şi Paula Cioceanu, fosta primăriţa a localităţii Comana, Antoaneta Mândrescu, primarul de la Cernavodă, Mariana Mircea, candidata la Camera Deputaţilor, Mariana Cojoc, dar şi alte „staruri" de judeţ.

Antonella, mândria Constanţei

Atmosfera de nuntă a adus, probabil, după sine buna dispoziţie. Pentru că lipsite de griji şi de bărbaţi, social-democratele au ieşit repede la dans. Că doar nu le stă bine jos, pe scaun, ci arătându-şi talentele. Şi au încins o horă de toată frumuseţea, făcând imensul ring să fie neîncăpător. Chiar şi serioasa Mariana Mircea, care afişează mereu o faţă foarte sobră, a încins un dans de-ţi era mai mare dragul să o priveşti. Mai rezervată a fost deputata Antonella Marinescu, care şi-a păstrat atitudinea de „fată de oraş" şi nu a dansat deloc pe sârbele interpretate de formaţia Pacific. În schimb, toate celelalte doamne s-au lăsat pradă bunei dispoziţii. Festinul a început, aşa cum se obişnuieşte, cu aperitivele, dar nu cu cele culinare, ci cu cele alcoolizate. Câte puţin din fiecare, nu mult: puteau alege între whisky şi Cinzano. Însă cele mai multe dintre doamne au preferat răcoritoarele şi apa plată. Însă abia aşteptau să mai stea la o bârfă... ca între fete. Să-şi arate unele altora ultimele achiziţii vestimentare, unghiile false şi mobilele. Sau cele mai în vârstă să-şi laude nepoţii. Însă cu greu puteai găsi în imensa sală o faţă tristă. Toată lumea zâmbea şi se distra. Iar holul de la intrare a fost, pentru mai bine de o oră, un adevărat podium comentat şi admirat de toată lumea. Cizme sau pantofi, culori vii sau clasicul negru, sclipiciuri aurii sau argintii, paiete, haine foarte largi sau foarte mulate, fuste lungi sau scurte, cârlionţi creaţi la coafor, decolteuri sau pulovere de lână... întreaga gamă de îmbrăcăminte a putut fi privită pe „covorul roşu" al restaurantului Aurora. Până şi şefele de filiale au fost foarte gătite: Mariana Gâju a venit îmbrăcată ca de obicei, clasic, cu un sacou ivoire şi fustă lungă, neagră, pe care le primise cadou de la soţ şi de la fiu, de Ziua Femeii. Pe de cealaltă parte, Antonella Marinescu şi-a dezvelit nurii cu ajutorul unei rochiţe negre, mulate şi foarte decoltate. De altfel, şefa PSD-istelor de la oraş a atras privirile şi admiraţia tuturor, fiind denumită de multe ori mândria Constanţei în Parlament. Din punct de vedere estetic, evident.

„Pentru mine, sunteţi doamna deputat"

Matei Brătianu a fost unul dintre masculii PSD-ului care a primit invitaţia de a se distra printre doamne. După ce Mariana Gâju a ţinut un discurs în care le-a urat femeilor toate cele bune, l-a invitat pe scenă, pentru a rosti o cuvântare, „pe un reprezentant al sexului tare. Dar noi suntem mai tari ca sexul tare", a zis primăriţa râzând. Amuzat şi puţin stânjenit de miile de ochi femeieşti care-l aţintiseră, Matei Brătianu le-a promis că va propune două legi: una care să oblige bărbaţii să facă treabă în casă cel puţin două ore pe zi şi o a doua care să consfinţească o zi a femeii în fiecare zi. Evident, audienţa a fost în delir. Şi a trecut din nou la dans. Nu au lipsit momentele emoţionante. Unul dintre acestea a fost venirea Marianei Cojoc, candidat PSD pentru Camera Deputaţilor, care a fost primită exemplar de Mariana Gâju. „Pentru mine, sunteţi doamna deputat", i-a spus primăriţa, care a reuşit să o facă să roşească pe PSD-ista Cojoc. Distracţia a ţinut ore bune, iar social-democratele au petrecut pe cinste. „Am avut grijă în primul rând de cei care au nevoi şi am dus câte o floare şi un cadou la Căminul pentru persoane vârstnice şi la maternitate. Ne dorim pentru această zi linişte şi pace în familiile de acasă, dar şi în familiile noastre mari, în colectivităţile de unde venim. Sunt PSD-istele mai tari?! vine întrebarea firească. „Este o caracteristică a femeii social-democrate să nu dea înapoi, să fie o luptătoare, să fie alături de oameni şi uneori chiar să-i obligăm pe colegii noştri bărbaţi să vadă calităţile acestei femei, care nu face altceva decât să aducă un plus de beneficiu organizaţiei judeţene a PSD", a descris Mariana Gâju prototipul de PSD-istă. A trecut şi anul acesta 8 Martie, iar pentru anul viitor, femeile social-democrate promit multe. Poate, cine ştie, o candidată pentru Cotroceni.

trala :)

Deputatul PSD Eduard Martin îi va fi părinte spiritual şi celui de-al doilea copil al cuplului Adriana Bahmuţeanu - Silviu Prigoană.
Năbădăiosul cuplu de amorezi a anunţat, în urmă cu ceva vreme, că va avea din nou un băieţel pe care îl vor boteza Darius Eduard. Şi, chiar dacă a avut ceva probleme cu sarcina, Adriana este foarte fericită din cauză că barza va veni din nou în familia lor. PSD-istul constănţean va face un botez cu repetiţie, pentru că a fost ales să-l creştineze şi pe Maximus-Mihai, primul copil al cuplului Prigoană-Bahmuţeanu. Slujba de botez a fost susţinută, la acea dată, de către Înalt Preasfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, adus special de la Constanţa pentru eveniment. „Nu au venit cu ploconul, aşa cum se procedează în astfel de cazuri", a declarat Edi Martin, care a mărturisit că obiceiul i se pare demodat şi fără sens în situaţia dată. Pe de altă parte, naşul mare a spus că este foarte puţin probabil ca botezul care va avea loc în octombrie sau noiembrie să îl prindă însurat. „Nu am eu timp de aşa ceva", a declarat fiul fostului prefect, Gheorghe Martin.

song of the day

La naiba! Solcanu isi prezinta Fiatul la ProMotor

Constănţeanul Mircea Solcanu este vedeta emisiunii ProMotor care va fi difuzată mâine de la ora 11.15.
Prezentatorul emisiunii "Povestiri de noapte", de la Acasa TV a devenit de curand sofer cu acte in regula si este foarte mandru de noua lui achizitie: o masina mica, rosie , cu care se strecoara perfect in traficul aglomerat din capitala. Masina si-a cumparat-o cu ceva vreme inainte de a obtine permisul pentru a se impulsiona si a fi sigur ca va trece cu bine examenul de condus. Mircea este foarte usor de observat in trafic, si asta pentru ca si-a...personalizat deja masina. Are un numar care-l caracterizeaza, "LNB" (La naiba! - expresie care l-a facut celebru ), iar pe bacheta din spate se afla mai tot timpul catelul lui, Rich, un Yorkshire terrier . Vedeta Acasa TV este incepator in ale sofatului, motiv pentru care plecarile de la semafor sau parcarile ii ridica ceva probleme. Dar, din fericire, ceilalti soferi au fost pana acum foarte intelegatori. Constănţeanul conduce un Fiat 500, înmatriculat în oraşul natal.

song of the day

De ce ne place Naomy?!

Sau poate că nu ne place. Poate doar ne uităm la bărbatul-femeie din curiozitate. Să vedem şi noi cum arată un mascul înţolit ca o damă... de companie.

Am avut „privilegiul“ de a o/îl vedea pe Naomy/Florin, în urmă cu vreo doi ani, la Festivalul de la Mamaia. Nu participa, doar stătea în public. Şi cum nu părea să aibă bani să-şi plătească biletul de intrare a vrut neapărat să ocupe unul dintre locurile dedicate presei. N-ar fi fost o problemă prea mare dacă nu ar fi fost luată (hai să vorbim la feminin despre domnul Florin) la şuturi de ofiţerul de presă al evenimentului, Dana Dorian. S-a pisicit pe lângă Dana până a plecat de bună voie şi nesilit de nimeni: „Dar eu vreau să stau lângă Ionuţ. Hai, nu fii rea, lasă-mă să stau aici“, s-a lamentat „artista“. Într-un final, după o vreme, a ajuns chiar pe scenă, nu numai în sala festivalului. Şi aşa, încet, încet, ba cu un iubit scos la TV, ba cu o melodie mai mult schelălăită, ba cu o freză nouă sau cu un ruj adus din Germania, Naomy a ajuns un fel de Magda Ciumac. Unde n-o vrei, acolo o găseşti. Adevărul este că ne roade curiozitatea când vine vorba despre acest subiect. Travestiţii sunt ca mierea pentru muştele avide de informaţie. Aşa am cunoscut-o eu pe Katanga. Travestită şi ea şi o mare hulitoare de Naomy. „Are reţea de prostituţie, este o nespălată, pute. Şi îşi mai lasă şi barbă!“, acuza la un moment dat coana Katanga. Una era vedetă (Naomy), cealaltă aspirantă (Katanga/Alex). Iar începătoarea n-a avut altceva mai bun de făcut decât să arunce cu noroi în cea mai versată. Poate n-o fi greşit, cine ştie. Dar, eu mă întreb atât: de ce face Naomy audienţă? De ce, orice ar face, ar zice sau ar păţi, trebuie supramediatizat? Ăsta este un subiect care mă depăşeşte. Mi-am înţeles curiozitatea, aşa cum o înţeleg şi pe cea a iubitorilor de can-can-uri. Însă, de la un aspect interesant la o viaţă trăită prin televiziuni e cale lungă. Acum două seri era la Capatos, însoţită de soră-sa. O altă Magda în devenire. Pariem că o vom vedea pe surioară în diverse ipostaze sexy în următoarele două luni? Că o vor bate, o vor maltrata şi o vor schingiui fără ca ea să aibă vreo vină, numai pentru că este sora lui Florin.. pardon, Naomy? Revin la întrebarea mea: de ce ne „place“?! Degeaba. Dar, măcar să-i spunem „La mulţi ani!“ de ziua femeii. Să nu se mai simtă marginalizată, măcar o dată pe an. Poate aşa vom mai scăpa de „mirifica“ privelişte pe care ne-o oferă.

Cocalar de Agigea

song of the day

song of the day

Cupsa urmeaza trend-ul divorturilor in PNL

Presa centrală a prezentat pe larg detalii despre divorţul liberalului Bogdan Olteanu. După un mariaj destul de lung şi după ce au conceput împreună doi copii, PNL-istul şi soţia sa au decis să-şi despartă drumurile.

Divorţul lui Olteanu a atras atenţia asupra unui lucru: PNL-iştilor le place divorţul. De la Călin Popescu-Tăriceanu, liderul partidului, la Olteanu, Sebastian Vlădescu sau Adrian Cioroianu, liberalii au trecut prin multe procese de separare de consoarte. Şi, probabil, pentru a-şi arăta dragostea pentru partidul din care face parte şi pentru doctrina divorţurilor pe care o urmează cei mai mulţi dintre PNL-işti, până şi fostul director al CN Administraţia Canalelor Navigabile SA, Ovidiu Cupşa, nu s-a lăsat mai prejos. Acţiunea înaintată de Alegra Cupşa pe 3 iulie 2008, înregistrată cu numărul de dosar 13675/212/2008, s-a finalizat în noiembrie anul trecut. Instanţa a admis acţiunea de divorţ şi desfacerea căsătoriei dintre Ovidiu şi Alegra, din culpă comună. Cei doi îşi uniseră destinele pe 9 aprilie 1991, la starea civilă a localităţii Liriu din judeţul Bistriţa Năsăud. Cei doi copii ai fostului cuplu Cupşa, Almeria-Lerida (născută pe 1.02.1998) şi Edmond (15.07.2000) au fost încredinţaţi Alegrei, în vederea creşterii şi educării. Fostul şef al ACN-ului, liberalul Cupşa, va plăti pensie alimentară de 1.050 de lei pentru fiecare copil, de la data pronunţării şi până la majoratul celor doi. Dacă în vremurile fericite cei doi nu împărţeau numai patul, ci şi afacerile, se pare că divorţul le-a cam stricat socotelile. Aşadar, Ovidiu şi Alegra nu mai au nicio acţiune la comun, în nicio firmă. Liberalul apare implicat în societăţile 1000 Brain Global Engineers SRL, Eurostart Consult SRL, CTV Media Group SA, SC Eurotrust SRL şi SC Euromaster SRL, pe când fosta sa consoartă figurează în acţionariatul firmei Free M Network SRL. În orice caz, divorţul pare să-i fi priit liberalului. Mai slab şi mai brunet (?!?!) decât îl ştiam, Ovidiu Cupşa pare să fi plecat din nou în căutarea fericirii conjugale. Dar fostul şef al ACN-ului nu este singurul PNL-ist divorţat. Lista se continuă cu Gheorghe Hânsă, fostul primar de Cernavodă, Iulian Gropoşilă şi Mihai Daraban (fost membru al Partidului Naţional Liberal).

song of the night

de primavara :D