Dispăruse din viaţa ei exact atunci când îl îndrăgea mai mult, în momentul în care devenise parte din existenţa ei, când nu mai putea petrece o zi fără să-l vadă. Ştia că este rău, sarcastic şi că prezenţa lui o făcea să se gândească la cele mai nebuneşti lucruri. Devenise ipohondră numai din cauză că el, obiectul pasiunii ei, avea o influenţă maladivă asupra oricui. Îl regăsea în oricine, îl vedea în toţi şi-n toate, îl asemăna cu restul şi îi citea gândurile aşa cum nu era în stare să le asculte pe cele pe care le auzea în fiecare zi de la restul oamenilor. O fascinau ochii lui, mintea şi modul de a acţiona. Nu-l mai văzuse deloc de aproape două săptămâni şi deja îşi dorea să revadă toate întâmplările care-l avea ca personaj principal. Îşi reamintea de el în diverse feluri care o făceau să se amuze în sinea ei, din cauza infantilităţii de care dădea dovadă. Îi era dor. Îi lipsea HOUSE mai mult decât putea crede :))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu