metrosexual sau gay?

tot aud de metrosexuali. de fapt, am început să aud despre ei acum câţiva ani. şi se tot vorbea, aşa cum se discută acum despre emo. se zicea ca beckam este cel mai de vază metrosexual, ca brad pitt ar fi exemplul perfect.. oricum, asta chiar nu contează. aseară am fost să mă epilez. nici ăsta nu-i vreun eveniment. însă, pentru că m-am împrietenit cu cosmeticiana de la salonul unde mă duc, îmi povesteşte de fiecare dată câte o păţanie. de data asta am discutat un subiect de-a dreptul HOT: bărbaţii care se epilează. cică sunt şi ăstia de mai multe categorii, ca muierile. bun... să vedem: bărbaţi care se epilează pe fund, alţii pe picioare, alţii pe piept, pe spate, pe mâini, axial şi chiar inghinal. asta e cea mai tare fază. să te duci în faţa unei tipe, să te dezbraci şi în loc să faci pe bărbatul, să pui săraca duduiţă să-ţi ia părul de pe... ouţe :)) am murit de râs, credeţi-mă. sincer, mi se pare normal să ai grijă de tine, indiferent de sex. însă, ca bărbat, să te duci la cosmeticiană ca să te epileze inghinal, mi se pare chiar prea mult. mi-a spus despre un fotbalist care se epilează pe picioare pentru că-l deranjează din cauza jambierelor. aici chiar înţeleg. pe piept, pe spate, axial... este normal. şi inghinal este normal, dar nu la cosmeticiana din cartier. oricum... bobmboana de pe colivă este alta. înţelegem orice intenţie de a scăpa de părul de pe corp. eu una chiar înţeleg, serios. dar care-i, fraţilor, treaba cu pensatul?? cum se poate pensa un bărbat aşa cum o face o femeie? cum poate un mascul să vrea sprâncene subţiri şi arcuite, ca ale unei dame? cum poate sta un astfel de specimen 45 d eminute la pensat???? asta chiar n-o mai pot înghiţi! serios. eu nu pot înţelege. bărbatul ăla ori este gay ori e dus cu pluta.

România, mereu surprinzătoare

În ţara în care un 10 la proba orală de limba română, la BAC, costă trei milioane, o copilă de 11 ani este forţată să devină mamă.

Se fac comisii peste comisii, se discută de mai bine de o lună, se drămuiesc detaliile şi se iau în calcul coordonatele. Numai un amănunt le scapă „legiutorilor“ în acest caz: binele suprem al fetiţei. Aşa mi s-a spus mereu, atunci când întrebam câte ceva pe la Protecţia Copilului: „se ia în considerare binele suprem al minorului“. Era răspunsul general valabil în toate cazurile. Oare de data asta de ce nu se aplică?
Trebuie să recunosc, grozăvii de acest gen nu se întâmplă doar în ţara mioriţei. Nu doar aici copiii sunt violaţi, nu numai la noi au loc abuzuri inimaginabile asupra copiilor. Însă, în România cazurile de acest gen au devenit banalităţi. „Ai auzit, tu, că nu ştiu care a fost bătut de mă-sa?“. „Eh, poate o fi meritat. Nu ştii, unde dă mama, creşte...“. De câte ori nu v-a fost dat să auziţi comentarii de felul ăsta? Vi se pare incredibil într-o ţară aşa-zis europeană? Pe mine nu mă mai miră nimic. Şi dacă mă mai surprindea ceva, mi-a trecut cu totul odată cu acest caz, al fetiţei violate de unchi, lăsată grea şi condamnată de lege. Poate că viaţa nu i-ar fi fost uşoară, în continuare. Există posibilitatea să nu fi reuşit să treacă peste sechelele produse de nenorocirea care s-a abătut asupra sa. Poate că tot ce s-a întâmplat ar fi făcut ca micuţa să se transforme într-un adult cu grave probleme. Însă, trebuie să luăm în calcul şi contrariul. Ar trebui să se gândească „specialiştii“ în protecţia copilului, medicii, juriştii şi ţara întreagă că nu poţi obliga un copil să aducă pe lume un copil. Nu este drept, nu este normal. Astfel, îi sunt luate toate drepturile de cetăţean al acestei ţări. Dar toată lumea se gândeşte acum doar să respecte litera legii. De ce nu o faceţi şi în alte cazuri? De ce lăsaţi, de cele mai multe ori, să vă scape abateri grave şi deveniţi drepţi abia acum, când nu era cazul?
Şi vă mai întreb ceva: nu credeţi că neacceptând varianta firească, a întreruperii de sarcină, ucideţi, la figurat, un copil de 11 ani? Staţi şi analizaţi care este crima de fapt?

Frica de a spune pe bune

Mai deunăzi vorbeam la telefon cu şeful Gărzii de Mediu. Îmi povestea el cum stă treaba cu legea, cum se jonglează ea. Şi mi-a mai spus la un moment dat că îi este frică să discute subiectul ăsta cu presa, pentru a nu deschide ochii cuiva, pentru a nu le explica tuturor şmecherilor cum se face treaba, ocolind abil prevederile legislative. Sincer, domnul comisar şef mi s-a părut de-a dreptul naiv. Pentru că cei care, spre exemplu, construiesc pe spaţiul verde ştiu foarte bine cum să dea cu litera legii de pământ. Ştiu ei cum să se dea bine pe lângă cine trebuie, cu cine să facă afaceri şi avizul cui să-l obţină. Pe de altă parte, consilierii locali sunt orbi. Şi îmi vine să spun că la propriu, nu la figurat. Nu mă iau de nimeni în special, mai ales acum, la început de mandat al noului CL. Ba din contră, generalizez. Mă iau de voi toţi, stimabililor. Voi, cei care aţi votat de aţi rupt gura târgului, timp de opt ani. Voi, cei care ne-aţi privat de verdele ierbii şi ne-aţi dat griul betoanelor. Haideţi să ne jucăm de-a spovedania! Câţi dintre voi mai ţineţi minte pentru ce aţi votat? Câţi aţi ridicat mâna pentru prieteni sau din motive pur politice? Cum v-aţi pregătit pentru şedinţe, câte proiecte aţi studiat? Pe cine aţi gâdilat în orgoliu şi aţi pupat în părţile dorsale atunci când aţi spus răspicatul „PENTRU“? Ne mirăm că am ajuns să ne ferim de adevărul legii? Ne uimeşte laşitatea celor îndreptăţiţi să amendeze? Nu ar trebui. Ar fi mai bine să ne uităm în ograda noastră şi să nu votăm ceva legat de ea. „O să ajungem să ridicăm mâna pentru construcţii făcute în curtea noastră fără să ne dăm seama“, spunea dintr-un exces de sinceritate un fost consilier local. Măcar unul a avut curajul să recunoască. Dar câţi dintre cei noi veţi acţiona în consecinţă?

holograf...mafia
Asculta mai multe audio Muzica »

de la Cori FN FN FN FN FN !!! =))

® Andi Moisescu

să fii cuminte!

de câte ori nu aţi auzit, fetelor, acest indemn? pe mine, sincer, ma scoate din minţi când se trezeşte vreunu să-mi spună "să fii cuminte, cori!“.

1. sunt cuminte dacă mă faci tu să fiu

2. chiar dacă încerci să mă faci, este posibil să n-am chef

3. eu pot spune că sunt, dar de fapt să nu fiu. şi nu vei afla vreodată, că aşa suntem noi femeile, avem talent. surprinzător, când sunt secretele noastre, ştim să le ţinem. cu ale altora avem noi probleme ;)

4. tu îmi zici mie să fiu cuminte când eu ştiu că tu nu vei fi?!?!?!

5. până la proba contrarie sunt întotdeauna cuminte >:)

pe de altă parte, nişte vorbe nu fac nici măcar doi bani. este genul de situaţie stupidă în care, după două săptămâni te întreabă: "puiu, tu mă iubeşti??“. şi tu, cu un zâmbet tâmp pe buze îi răspunzi: "tu ce crezi? evident!!!“. dar nu aude DA-ul ăla din gura ta nici mort. ooooffff. cred că o să mă apuc să scriu un ghid de folosire a femeii. uneori mă mir şi eu că, după o anumită experienţă acumulată, bărbaţii neagă complexitatea femeii. dragilor, suntem mai mult decât vreţi voi să vedeţi. şi noi înşelăm, şi noi minţim.. numai că facem totul mai subtil şi mai cu tact. dar voi nu vreţi să realizaţi. pe de altă parte, cel mai mare duşman al vostru este simţul mult prea dezvoltat al proprietăţii. "eşti numai a mea, nu??“. dar, vai, la naiba, clar! te-ai putea îndoi de asta vreodată? numai a ta, forever and ever! bleah

din păcate, ăsta este adevărul. şi mă sperie că văd din ce în ce mai multe femei neîncrezătoare în bărbaţi. şi pe bună dreptate. în seara asta vorbeam cu fetele mele şi ne-am trezit generalizând. apoi, din plăcerea noastră de a ne contrazice, ne-am dat seama că poate nu-i bine să-i băgăm pe toţi într-o oală. că poate nu-s toţi la fel. pe drum spre casă am realizat că din anumite puncte de vedere sunteţi toţi o apă şi un pământ. indivizi stăpâniţi de dorinţe şi de instincte grobiene. dar, cu toate astea noi pe voi vă vrem. că dacă am fi vrut altceva am fi ales gay cu apucături de emo. aşa naşpa cum sunteţi, tot unu` de teapa voastră căutăm.

concluzia pe seara asta: să vă ia dracu`! femeile ar trebui să fie complicate în felul ăsta, nu voi.

Canicula se mentine pana joi

HotNews ne anunţă:

Temperaturile vor ajunge pana la 37 grade Celsius
de D.M.

Luni, 23 iunie 2008, 8:43 Actualitate Esenţial
Mercurul termometrelor va urca, astazi, pana la 35 de grade Celsius in majoritatea regiunilor tarii. Pana spre mijlocul saptamanii, in sudul si in vestul Romaniei maximele vor trece frecvent de 33-34 de grade. Administratia Nationala de Meteorologie anunta ca marti, temperaturile se vor situa intre 26 si 37 de grade Celsius. De asemenea, meteorologii sustin ca temperaturile ridicate se mentin pana joi. La mare, vremea va fi frumoasa, cerul variabil, iar vantul va sufla slab pana la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 25 si 27 de grade, iar cele minime intre 19 si 20 grade. Temperatura apei marii va fi de 19 pana la 21 de grade.Directorul Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu, anuntase, in urma cu aproape trei luni, ca temperatura medie a anului 2008 va fi, in perioada aprilie-septembrie, peste mediile multianuale, iar in vara sunt asteptate temperaturi de peste 40 de grade Celsius, dar mai putina seceta decat in 2007.Meteorologii au anuntat ca si luna iunie va fi calduroasa, mai ales in sudul tarii, unde maximele vor depasi frecvent 35 de grade. Se asteapta, insa, si ploi.In iulie, vremea va continua sa se incalzeasca, iar temperaturile vor urca pana la 40 de grade. Cam la fel se va intampla si in august, cand vor fi perioade de canicula, iar ploile vor fi si mai rare. Potrivit meteorologilor, in aceasta vara, perioadele de canicula vor fi intrerupte de furtuni violente cu vant puternic si precipitatii abundente.

mi-ai curs prin vene, iar eu astăzi mi-am tăiat venele, dar nu m-am sinucis

Preiau, modific şi exprim ceva ce am citit pe blogul Oanei Dobre şi mi-a plăcut: mi-ai curs prin vene, iar eu astăzi mi-am tăiat venele, dar nu m-am sinucis. :)

cam aşa şi cu mine... doare tăietura, dar, după cum am învăţat de la cineva mai bătrân (dar nu mai înţelept), va trece fix într-o săptămână şi trei zile. m-am săturat să repet la infinit chestia cu experienţele, m-am săturat să dau explicaţii, m-am plictisit să spun că atunci când ai trecut prin ce se putea mai rău, dintr-un anumit punct de vedere, orice eveniment neînsemnat este ca înţepătura unei albine. doare pe moment, o zi, două, trei... şi trece. totul se uită şi se transformă. ca şi mine acum ;) am realizat, citind alte bloguri, că refuz să scriu despre mine. credeţi-mă că nu o fac în mod conştient. poate mă apăr, poate nu vreau să ofer celorlalţi bucăţica aia din mine pe care o ascund constant. nu o arăt nici măcar celor care vor să se apropie, celor care încearcă... eu ţin NU-ul meu sus şi tare.

micul psiholog a identificat un mecanism de autoapărare :)) întrebarea firească vine abia acum: cum se apără micul psiholog de el? m-am trezit spunând zilele trecute că nu sunt supărată decât pe mine, că eu sunt singura care în mod constant îşi face rău. şi să mor de aia n-a fost revelaţie adevărată. câteodată îmi place să fiu atât de naivă, să trec peste situaţii încât ar trebui să mă pălmuiesc, să mă trezesc şi să acţionez în consecinţă. să nu mai accept păreri de rău ce nu-mi aparţin, să nu mai dau perioade de gândire şi să mă iau şi pe mine în calcul. şi spune lumea că eu sunt aia care gândeşte până o doare capul. aşa este, aveţi dreptate!!! gândesc degeaba :D pentru că de multe ori mă gândesc la alţii. tocmai d-aia mă transform. de azi ne gândim şi la Cori!

Este 23 iunie... mai sunt 71 de zile până la ziua mea. hihi