Bogătaşii Constanţei

Topul întocmit de ziarul Adevărul, care conţine primii 500 de miliardari autohtoni, este populat şi de 21 de afacerişti constănţeni Clasamentul, condus la nivel naţional de Dinu Patriciu, îl prezintă ca cel mai bogat constănţean pe Corneliu Idu. Cu o avere estimată la 250 - 270 de milioane de euro, Idu „este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai importanţi armatori români. A început cu firma Idu Shipping, companie ce a devenit în scurt timp cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din judeţul Constanţa“. Afaceristul ocupă locul 35 la nivel naţional. Locul secund este ocupat de Gabriel Valentin Comănescu (locul 49), care are 180 - 200 milioane de euro. „Upetrom, grupul de firme deţinut de afaceristul constănţean, este cea mai mare companie de extracţie petrol şi gaze din România. Comănescu forează după aurul negru şi gaze în trei mări şi zece ţări“. Pe poziţia 56 în top (locul trei pe Constanţa) se situează familia Bosânceanu. Averea ei a fost estimată la 160 - 170 milioane euro. Adevărul arată că omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu controlează Şantierul Naval Constanţa, clubul de fotbal Farul, Histria SA şi un trust de presă. Toate companiile sale sunt pe profit, fiind evaluate la 85 - 87 milioane de euro.

Yacht-urile, pasiunea lui Cârstocea

Următorul în ierarhie este Adolf Bâclea, clasat pe locul 71, cu o avere de 130 - 140 milioane de euro. „Este patronul firmei Cosena SRL, însă, de-a lungul timpului, şi-a mutat afacerile în străinătate. În prezent, armatorul român mai deţine nouă nave petroliere şi mineraliere, din cele 47 avute până în 2001. Să vândă ce este vechi şi să cumpere altele noi face parte din strategia lui de afaceri“. Bâclea este urmat de Mohammad Murad (locul 77), cu o avere de 120 - 125 milioane de euro. „Când spui Mohammad Murad, te gândeşti invariabil la lanţul de restaurante de tip fast-food Spring Time. Familia Murad mai deţine ansamblul rezidenţial Summer Land de pe litoral şi societatea Triumph Construct, cu nu mai puţin de şase hoteluri şi vile de vacanţă, printre care Perla Majestic şi hotelul Phoenicia din Bucureşti“. Locul şase între bogătaşii locali îl ocupă politicianul Constantin Frăţilă, cu o avuţie evaluată la 90 - 95 de milioane de euro. Ocupant al locului 101 în clasamentul general, „omul de afaceri deţine 32% din COMCM, companie ce controlează 63,5% din SCUT Constanţa“. Frăţilă este urmat de Lucian Lazia, acţionar, împreună cu fiul său, al societăţii Argos SA. Ocupant al locului 120, Lazia mai posedă şi Dobroport SA, societate ce deţine toate porturile principale din judeţ (Cernavodă, Medgidia şi Murfatlar). Următoarea poziţie în clasament (125 - naţional, 8 - local) este ocupată de Florin Cârstocea, cu o avere de 70 - 72 milioane de euro. „Neptun Yacht este compania care deţine 40 de ambarcaţiuni de lux, firma la care Cârstocea ţine cel mai mult, pentru că yacht-urile sunt pasiunea lui. Cârstocea mai deţine hotelul Central şi satul de vacanţă Hollyday din Mamaia, 20 de hectare de teren la Corbu şi luciu de apă, un minihotel pentru angajaţii săi la Predeal şi 4.000 de hectare de teren agricol“.

Cuşu, îmbogăţit de Vraja Mării

Şi fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi apare în top 500 Adevărul, pe poziţia 185 (9 la nivel local), cu 47 - 50 de milioane de euro. „Cea mai cunoscută afacere a «regelui fotbalului» este hotelul Iaki, de cinci stele, din Mamaia, care aduce, anual, un profit de 1,5 - 1,7 milioane de euro. Sportul rege i-a adus câteva milioane de euro, însă cei mai mulţi bani i-a câştigat ca jucător, pentru că postura de antrenor nu i-a priit la nicio echipă“. Locul 189 (10 în topul local) aparţine afaceristului Grigore Comănescu, care are o avere de 45 - 48 milioane de euro. „Comănescu, supranumit şi regele betonului, deţine firmele Comprest Util SRL, Somaco Construct SRL, ABC Val SRL şi Betoane şi Prefabricate SRL. Valoarea totală a companiilor sale însumează peste 45,2 milioane de euro“. Următoarea poziţie este ocupată de familia Guci (45 de milioane de euro). „Principalele proprietăţi ale lui George Guci sunt hotelurile Dorna şi Modern, din staţiunea Mamaia, şi hotelul Guci, din Constanţa“, se menţionează în revista editată de Adevărul. Verii Niculae şi Ioan Duşu, ocupanţii poziţiei 203 în topul naţional şi ai locului 12 în cel local, „au o avere de 40 - 45 milioane de euro şi controlează unul dintre cei mai importanţi producători de BCA din România - CELCO SA Constanţa. Cei doi deţin şi hotelurile Sulina, Delta, Dobrogea, Traian (Neptun) şi acţiuni la Complex Condor din Mamaia“. Cei doi sunt urmaţi de Dumitru Cuşu (211), patronul restaurantului Vraja Mării, evaluat de firmele din domeniu la un milion de euro. Anul trecut a cumpărat şi hotelul Belona, din Eforie. Mai deţine hotelul Dacia, din Mamaia, şi are acţiuni la Agrostar Constanţa, Cupa Internaţional SRL şi Expo Cupa SRL. Cuşu are 40 - 43 milioane de euro. Stere Samara, ocupantul poziţiei 211, are o avere evaluată la 40 - 43 milioane de euro. „Deţine spaţii comerciale evaluate la aproximativ 15 - 20 de milioane de euro, pe care le administrează prin Metachim SA. Are acţiuni la operatorul portuar SOCEP, Stolas SRL, Transarom SA şi Sammarina SRL, dar şi la abatorul Carmeco“.

Liviu, fratele de top

Pe locul 14 în topul bogătaşilor constănţeni (248) îl găsim pe Dumitru Martin, cu 31 - 34 milioane de euro. „Afaceristul deţine holdingul Polaris, un hotel pe Valea Prahovei, la Moeciu, un ponton de lux de zece camere în Delta Dunării şi 47% din compania Touring Eurolines“. Următorul în ierarhie este Vasile Costea (poziţia a 15-a printre constănţeni, 258 naţional), cu o avere de 30 - 32 milioane de euro. „ABC Val, ECO Bloc sau Romat SA sunt câteva dintre firmele controlate de omul de afaceri. Terenurile pe care le deţine însumează o suprafaţă de circa 3,5 hectare“. Nici fratele primarului oraşului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, nu lipseşte din clasament. Liviu Brăiloiu, ocupantul locului 316, are 20 - 22 milioane de euro. „Proprietar al hotelurilor Pelican şi Palace din Mamaia, Brăiloiu este unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Constanţa. Deţine în sudul Spaniei, în Alicante, un hotel de 500 de locuri de cazare, evaluat la peste 30 de milioane de euro. Tot în Spania are afaceri în industria textilă şi transportul de călători“.

Mazăre, popular şi fumător de trabucuri
Ocupantul locului 440, Sorin Strutinsky, are cam 10 - 11 milioane de euro. „Implicat într-un număr impresionant de 26 de firme“, Strutinsky este cunoscut ca partenerul de afaceri al edilului Radu Mazăre şi al preşedintelui CJC, Nicuşor Constantinescu. Împreună cu cei doi deţine firmele Royal Distribution Services SRL, Xenoti SRL, Conpress Group SRL şi Ideea Contrast SRL. Sorin Strutinsky este urmat îndeaproape de prietenii şi partenerii său. Mazăre şi Constantinescu au averi egale şi împart locul pe podium: 452, cu 10 milioane de euro. Despre edilul Constanţei, Adevărul spune că, „la doar 37 de ani, extrem de popular şi fumător de trabucuri, se ia în piept cu conducătorii ţării, pune taxe de protecţie firmelor din Constanţa, vine la serviciu cu maşini de epocă şi te taxează la bariera din Mamaia. Deţine 25% din Conpress Group SRL, o companie care a avut o cifră de afaceri pe 2007 de 17 milioane de euro“. Pe de altă parte, „preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu adoarme la volan în intersecţii, însă nu doarme şi în afaceri. Partener în şase firme cu Strutinsky şi Mazăre, Constantinescu are activităţi în domeniul hotelier, în distribuţie, comerţ sau mass-media“. Poziţia 452 (18 în clasamentul local) este Vasile Leu, cu 10 milioane de euro. „Este unul dintre cei mai importanţi acţionari ai fabricii de ulei Argus Constanţa. Producătorul de ulei a obţinut un profit de 5,58 milioane de lei în 2007, după o pierdere netă de 10,7 milioane de lei în 2006“.

Campionatul Mondial de Salsa se amana datorita Crizei Financiare Mondiale

13 Octombrie 2008

Asociatia Afrolatino Productions, organizator exclusiv al calificarilor pentru World Salsa Championship face public ca:

Datorita Crizei Financiare Mondiale si a consecintelor acesteia in Statele Unite, Disney a decis sa nu pericliteze Campionatul Mondial de Salsa si a hotarat impreuna cu Salsa Seven sa amane evenimentul care era planificat pentru 3-6 decembrie 2008 pentru o data ulterioara in 2009. Acesta nu este singurul proiect al Disney aflat in aceasta situatie, inca alte 7 proiecte fiind amanate.



Asociatia Afrolatino Productions impreuna cu partenerii sai consacrati Disney, Salsa Seven, Primaria Constanta, Asociatia Litoral, va continua organizarea de evenimente pe tot parcursul anului; calificarile pentru campionat continua in intreaga lume, iar castigatorii vor participa cu echipele si perechile calificate in 2008 la campionatul mondial care se va organiza la o data ulterioara in 2009 si care va fi comunicata in cel mai scurt timp.

Pentru mai multe informatii accesati: www.afrolatino.ro sau www.romaniansalsafestival.com

song of the day

Melodia asta este pentru zuzele mele şi pentru vieţile noastre incredibil de amuzante ;)

song of the night ...

Insulele din mare, amplasate strategic

Cele şapte aşezări lacustre vor avea forme de sirene, de pescăruşi sau de lalea şi vor fi amplasate la 500 - 700 m de mal

Primăria municipiului intenţionează să creeze de-a lungul ţărmului, în Constanţa şi Mamaia, şapte insuliţe. Poate că iniţiativa nu ar fi tocmai rea, mai ales că se va transforma într-o atracţie pentru turişti, însă amplasarea ridicăturilor de pământ poate crea suspiciuni.

În urmă cu doar câteva zile, primăria a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa documentaţia Planului Urbanistic Zonal privind amenajarea facilităţilor turistice şi de agrement de la Marea Neagră - Constanţa, Poarta I - Mamaia Nord. În fapt, planul întocmit de Kalinia Proiect ne prezintă amplasarea şi modul în care vor lua naştere cele şapte insule pe care primarul Radu Mazăre le visează de ceva vreme. „Obiectivul prezentei documentaţii constă în realizarea unui studiu de soluţie privind amplasarea a şapte insule de agrement în lungul ţărmului Mării Negre, trei în dreptul municipiului Constanţa şi patru în dreptul staţiunii Mamaia, în scopul valorificării potenţialului turistic şi natural al zonei“, se menţionează în actele depuse la APM. Proiectul are la bază Certificatul de Urbanism 291 din 22 ianuarie anul curent. Insulele vor fi postate la o distanţă de 500 - 700 de metri faţă de mal, în următoarele zone: str. Prelungirea Eroilor, str. Ion Raţiu, promontoriu de la Pescărie, zona Hotel Flora, Cazinoul din Mamaia, hotelurile Mercur şi Central şi zona Mamaia Nord. Cu alte cuvint, prima insulă va fi amplasată în zona Casei Căsătoriilor, pe unde are casa mai-marele judeţului, Nicuşor Constantinescu. De altfel, zona este cunoscută ca fiind preferata mai multor oameni de vază ai oraşului. Ce-a de-a doua va fi amplasată la fix pentru a fi văzută din acea zonă a oraşului cunoscută ca şi „cartierul consilierilor“. A treia insuliţă va fi amplasată la Pescărie, tocmai bună ca să fie văzută din ansamblul Spectrum, unul foarte drag inimii edilului constănţean. Ca să nu mai vorbim de aşezarea lacustră din dreptul Hotelului Flora. Oricine ştie că Mazăre este acţionar la unitatea de cazare, împreună cu prietenul şi partenerul său într-ale politicii şi administraţiei, Nicuşor Constantinescu. Aşadar, se pare că insuliţele au fost aşezate în aşa fel încât să aducă plăcere nu numai turiştilor, ci şi unora sau altora.

Sirene, pescăruşi şi lalele

Prima insulă este amplasată la aproximativ 1.000 m nord faţă de Portul Tomis, cea de-a dou, la aproximativ 2.800 m faţă de aceasta, iar cea de-a treia, la 3.600 m de cea de-a doua. Aceasta din urmă va fi prima insulă din Mamaia. A doua insulă din staţiune va fi amplasată la aproximativ 1.600 m faţă de prima, a treia - la 1.000 m faţă de cea de-a doua, a patra - la 2.300 m faţă de a treia, iar a cincea - la 2.500 faţă de a patra. Şi cum mai-marele urbei are o imaginaţie bogată, nici când a venit vorba de insule nu s-a lăsat mai prejos. Aşa că s-a gândit că, dacă orăşelul lacustru va avea formă de frunză de arţar, cele şapte noutăţi din mare nu trebuie să fie monotone. Astfel, unele vor reprezenta sirene, iar cea de la Cazinoul din Mamaia va avea forma unui pescăruş care îşi ia zborul. Prima insulă din Constanţa, cea din zona străzii Prelungirea Eroilor, va avea forma unei lalele. Aceasta se va suprapune cu digul de protecţie existent şi se va uni cu faleza, printr-o estacadă.
Fiecare insulă va avea trei hectare şi va găzdui restaurante, baruri, cluburi, săli de jocuri, piscine, muzee, expoziţii, magazine specializate, terenuri de sport şi şcoli de scufundare. De asemenea, turiştii vor avea de unde să închirieze articole sportive sau să efectueze sporturi nautice. În zona Constanţa se vor avea în vedere amenajările existente şi de perspectivă. Aceste insule vor îngloba digurile existente, de aproximativ 250 m lungime, vor fi paralele cu ţărmul şi vor fi situate la circa 500 - 700 m distanţă faţă de mal. În dreptul fiecărui dig se va realiza o insulă care se va uni cu cel alăturat printr-o estacadă fundată pe piloţi. Între ele se va amenaja legătura cu malul, tot sub forma unui dig care este deja prevăzut pentru protecţia plajei.

„Insula va absorbi energia valurilor“

Accesul la insule se va realiza pe cale rutieră şi naval. Proiectul prevede o estacadă fundată pe piloţi, care să nu afecteze practic curenţii din zonă. În zona de mal, estacada se transformă într-un epiu corespunzător soluţiei de protecţie a plajelor litoralului. Pentru accesul mai facil al turiştilor se are în vedere realizarea unor racorduri rutiere auto şi pietonale cu drumurile existente.
Accesul naval este asigurat cu ajutorul velelor, iar adâncimile existente, de minimum patru metri, permit acostarea acestora. Pentru acestea sunt necesare unele amenajări. „Spre larg, insula va absorbi energia valurilor care, astfel, se vor înălţa mai puţin, realizând în mod economic posibilitatea vizitatorilor de a privi spre largul mării. Insulele se vor realiza prin umplerea cu material nisipos a conturului executat sub forma unor construcţii absorbante, cu taluz sau parament vertical“, spune proiectantul. Această soluţie este mai practică decât prevederea unor infrastructuri pe piloţi, întrucât clădirile pot fi realizate în orice poziţie şi soluţie constructivă şi cu modificările care pot apărea în timp. De asemenea, se are în vedere înglobarea digurilor existente, care reprezintă un masiv de blocuri artificiale şi anrocamente.