duminică, 17 ianuarie 2010

Interitus Dei concerteaza, dupa mai bine doi ani, in Constanta


Trupa Interitus Dei va susţine un concert, pe 30 ianuarie, de la ora 19.30, în Bar Rock Choppers din Constanţa. Acesta va fi prima apariţie, după mai bine de doi ani a trupei de doom gothic metal în oraşul natal. În deschidere vor cânta cei de la 9,7 Richter.

Cântarea din Constanţa va fi precedată de un concert în clubul bucureştean Suburbia, pe 21 ianuarie. Bogdan Boeru, bass-istul trupei spune că absenţa de doi ani din Constanţa a fost cauzată de... lipsa de ocazii. „Nu prea sunt cluburi de gen aici. Acest concert face parte din turneul de promovare al albumului In Motion.... sperăm să avem public numeros, în ciuda faptului că locuitorii Constanţei nu sunt mari consumatori ai acestui gen muzical", a mai precizat Boeru. Interitus Dei are un program destul de încărcat pentru 2010. Va concerta în mai multe oraşe ale ţării, printre care Suceava şi Iaşi (21 şi 22 februarie) pentru promovarea albumului In Motion, apoi, în perioada februarie - martie va pleca în turneu. Vara se anunţă „încărcată" de apariţii la festivaluri europene, însă băieţii vor intra şi în studio, în Germania, pentru înregistrarea unui nou album. Trupa a mai lansat Lonely White Idols (1997), The end of revelation (2000), Unholly (2002) şi In Motion ... (2009). În toamna lui 2005, au cântat în deschiderea celebrei formaţii Paradise Lost, trupă care le-a deschis „apetitul" pentru gothic, stilul pe care îl abordează. Alcătuiţi ca trupă în 1994, cei cinci constănţeni abordează un stil aparte pentru muzica românească, dar foarte gustat de tinerii care ascultă rock, doom gothic. Formaţia este alcătuită din Bogdan Boeru - bass şi voce, Adrian Galu - voce, Cristi Ţenţu - lead guitar, Ruhan Terente - guitar şi Sebastian Nataş Macovei - tobe. Mai multe detalii despre Interitus Dei puteţi citi pe www.interitusdei.ro sau pe http://www.myspace.com/interitusdei.

vineri, 15 ianuarie 2010

song of the day

quote of the day


In definitiv, ce e dragostea decat o taina pe care o ascund indragostitii si o poarta in umbra, de frica luminii? Pasiunile fug de lumina – lumina le omoara. Indata ce taina se da pe fata, dragostea vestejeste, isi pierde fragezimea, vraja, devine ceva obisnuit, de toate zilele. – Mihail Drumes

joi, 14 ianuarie 2010

song of the day

Despre precedentul Tecuceanu si cum am uitat sa fim oameni


Subiectul preferat al ultimelor zile este, fără doar şi poate, vaccinul împotriva gripei noi. Sau porcine. Sau cum naiba i s-o mai zice.

Recunosc, sunt printre cei care au dat buzna să se vaccineze. S-a făcut o săptămână de când am fost la medic, m-am injectat şi am creat panică printre cunoscuţi, care m-au întrebat zile la rând cum mă simt. M-am simţit bine, mă simt bine în continuare, nu am simţit nicio urmă de efect advers. M-am vaccinat pentru că m-am speriat foarte tare. Un cunoscut de-al meu, om la care ţin, aflase că este suspect de gripă... porcină. Mi-a spus şi nu l-am crezut, am luat în râs informaţia şi m-am certat în sinea mea atunci când mi-a trimis pe Internet o poză a adeverinţei medicale. Realitatea m-a izbit: era primul om pe care îl cunoşteam, de care îmi păsa, ce se lovea de problema asta. Mereu este mai uşor să treci cu vederea fapte atunci când nu te afectează pe tine sau pe cineva care face parte din universul tău. În cazul meu aşa a fost. A doua zi eram la vaccinare. Apoi, am auzit tot felul de informaţii negative despre lichidul care-mi intrase în corp cu ajutorul acului care-mi străpunsese pielea. Cu toate acestea, sute de mii de oameni s-au supus vaccinării. De ce? Avuseseră precedentul! Actorul Toni Tecuceanu a murit... şi s-a spus că de vină ar fi gripa porcină. Nu a mai fost văzut ca om, ci ca precedent. Cazul Tecuceanu a traversat cu mult limitele umanului. Este adevărat, o naţiune întreagă a suferit la moartea sa, dar nu neapărat din compasiune, ci mai mult de frică pentru propriile vieţi. Din cauza asta, cred că este necesar, pentru a redeveni oameni şi pentru a nu mai fi doar trestii gânditoare trântite la pământ de frica guiţatului gripei porcine, să citim nişte rânduri scrise pe net, nu pe hârtie, de un om care l-a iubit pe Toni, care l-a cunoscut şi a văzut în el mai mult decât individul celebru de la televizor care a fost răpus de gripa nouă. Sau poate că n-a fost.

„Când ai câştigat, «Gala tânărului actor» la Mangalia, te-am aplaudat! Când ne cântai la şpriţ, te aplaudam! Te aplaudam ironic când pierdea Steaua! De asemenea când te îmbrăcai în Elvis şi-ţi făceai numărul(...) Acum nu! Nu am putut să te aplaud - cică - pentru ultima oară. Nu pot să te aplaud dacă pleci în mijlocul spectacolului! Nu tu! Mai aveai atâtea aplauze de luat, dar la prima ta inconştienţă, ai ales să le iei pe astea. Îţi mulţumesc pentru tot, nu-ţi mulţumesc că mi-ai rupt sufletul, care te păstrează acolo! «O să ne adunam noi odată să facem o chestie mişto!», ne spuneai tu! Ne-ai adunat, dar regia ta a fost cumplit de dureroasă! «Razi ca prostu`!», aşa mi-ai scris acum o lună când eram în emisiune. Acum ca ce plâng, Toni?" - Alexandru Conovaru