Forez după gânduri - "Aminteste-ţi că atunci cînd nu obţii ceea ce vrei este uneori un noroc extraordinar"
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
vineri, 8 ianuarie 2010
joi, 7 ianuarie 2010
minuţel de poezie
Iubeşte-mi mâinile
de Elena Farago
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le dac-au fost clipe
În care n-au ştiut să-ţi spună,
În care n-au putut sa-ţi dea
Atât cât ar fi vrut,
Atâta - cât poate doru-ţi le cerea
În dragostea,
În îndoiala,
În deznădejdea unei clipe ...
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le nevruta vină
Că prea târziu veniră-n cale-ţi
Şi prea curând se duc de tot ...
Dezleagă-mi sufletul de vina
Că in curând n-am sa-ţi mai pot
Aduce-n mâini
Şi-n ochi
Durutul,
Târziul zâmbet de lumină ...
Şi ochii
Şi iartă-le dac-au fost clipe
În care n-au ştiut să-ţi spună,
În care n-au putut sa-ţi dea
Atât cât ar fi vrut,
Atâta - cât poate doru-ţi le cerea
În dragostea,
În îndoiala,
În deznădejdea unei clipe ...
Iubeşte-mi mâinile
Şi ochii
Şi iartă-le nevruta vină
Că prea târziu veniră-n cale-ţi
Şi prea curând se duc de tot ...
Dezleagă-mi sufletul de vina
Că in curând n-am sa-ţi mai pot
Aduce-n mâini
Şi-n ochi
Durutul,
Târziul zâmbet de lumină ...
Vama Veche - Iubeste
Asculta mai multe audio Muzica
Azi e ziua cea mare! Se intoarce Mazare!

După cum ne-am obişnuit, mai-marele orăşelului aerisit de briza Mării Negre pleacă, iarnă de iarnă, în însorita Brazilie. Este adevărat că a mai avut şi scăpări şi că a ajuns prin alte destinaţii. Însă, exotismul nu a lipsit niciodată de prin plimbările sale.
Povesteşte de fiecare dată când se întoarce cum a fost, cum s-a simţit, ce-a mâncat şi ce-a văzut, îndeajuns încât să ne facă să visăm, dar să şi jubileze în faţa supuşilor săi constănţeni. Şi mai ştie ceva: plimbările îi vor creşte cota de dandy mioritic, de băiat umblat, deştept, cu bani şi ceasuri pe care le poţi vedea din Cosmos, mai ceva ca pe Marele Zid Chinezesc. Cică este trendy să porţi ceasuri de dimensiuni exagerate, iar Mazăre al nostru nu poate dezamăgi electoratul, care-l vrea cool. Mi-am adus aminte, gândindu-mă la ce vrea electoratul, de o melodie a celor de la Sarmalele Reci. „Ţara te vrea prost" de numeşte piesă care ne... „învaţă": „Ce folos să-nveţi atât limba română / O vorbeşti cursiv de la doi ani/ Nu exagera nici cu matematica / S-o ştii numai cât să nu te-ncurci la bani". Păi la ce naiba să mai avem idealuri în viaţa asta dacă ne distrugem viitorul cu mâna (ştampila) noastră. Dar asta este o altă poveste deja. Să ne amintim că pe la mijlocul lui decembrie, tărâmurile litorale au devenit mai sărăcăcioase, că briza mării nu a mai fost la fel, că distracţiile s-au stins, iar lumina şi-a pierdut din strălucire. Atunci a plecat primarul nostru mult-iubit în Brazilia. De tot? Nu am crezut asta nicio clipă, cu toate că aşa promisese şi i se urase. Şi, chiar dacă s-a zvonit că va reveni pe meleagurile pe care le stăpâneşte abia în luna martie, după ce ar fi participat în calitate de dansator pe carul alegoric la Carnavalul de la Sao Paolo, cică Mazăre Radu - Ştefan va ateriza astăzi în friguroasa Românie. Bârfa s-a auzit chiar din primărie, iar angajaţii deja îl aşteaptă înfriguraţi. Vor reveni la programul de zi cu zi: şefu' vine când dă Domnu' la serviciu, stă puţin şi pleacă, pentru că este om ocupat. Mare stres şi pe oamenii ăia! Nu înţeleg de ce s-ar întoarce primarul aşa repede. Nu-mi dau seama, pe de altă parte, cât concediu poate avea într-un an. Adică el face parte dintr-o categorie favorizată care poate pleca de la serviciu atunci când vrea muşchiuleţul lui? Sau numai noi, muritorii de rând suntem total neînţelegători şi egoişti şi nu ne dăm seama că o muncă asemenea celei pe care o deţine el, conducătorul suprem, poate fi extrem de solicitantă. Poate aşa o fi. Atât vă spun: pregătiţi-vă! De azi începe circul! Nu cred că vom ţine „capu' la cutie" prea mult timp.
miercuri, 6 ianuarie 2010
song...
How can I think I’m standing strong,
Yet feel the air beneath my feet?
How can happiness feel so wrong?
How can misery feel so sweet?
How can you let me watch you sleep,
Then break my dreams the way you do?
How can I have got in so deep?
Why did I fall in love with you?
This is the closest thing to crazy I have ever been
Feeling twenty-two, acting seventeen,
This is the nearest thing to crazy I have ever known,
I was never crazy on my own…
And now I know that there’s a link between the two,
Being close to craziness and being close to you.
How can you make me fall apart
Then break my fall with loving lies?
It’s so easy to break a heart;
It’s so easy to close your eyes.
How can you treat me like a child
Yet like a child I yearn for you?
How can anyone feel so wild?
How can anyone feel so blue?
This is the closest thing to crazy I have ever been
Feeling twenty-two, acting seventeen,
This is the nearest thing to crazy I have ever known,
I was never crazy on my own…
And now I know that there’s a link between the two,
Being close to craziness and being close to you.
…and being close to you
…and being close to youuuuuu…
duminică, 3 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)