Dimitrie Bolintineanu - Elena
Forez după gânduri - "Aminteste-ţi că atunci cînd nu obţii ceea ce vrei este uneori un noroc extraordinar"
joi, 7 iulie 2011
quote of the day
Avea un defect ce îl făcea nefericit, era bănuitor; acest defect la un om ce iubeşte cu patimă este o adevărată cauză de amărăciuni pentru el şi pentru cel ce el iubeşte.
Dimitrie Bolintineanu - Elena
Dimitrie Bolintineanu - Elena
duminică, 19 iunie 2011
joi, 16 iunie 2011
Papa, how I miss you kissing me goodnight...
Papa, can you hear me?
Papa, can you see me?
Papa can you find me in the night?
Papa are you near me?
Papa, can you hear me?
Papa, can you help me not be frightened?
Looking at the skies I seem to see
A million eyes which ones are yours?
Where are you now that yesterday
Has waved goodbye
And closed its doors?
The night is so much darker;
The wind is so much colder;
The world I see is so much bigger
Now that I'm alone.
Papa, please forgive me.
Try to understand me;
Papa, don't you know I had no choice?
Can you hear me praying,
Anything I'm saying
Even though the night is filled with voices?
I remember everything you taught me
Every book 1've ever read...
Can all the words in all the books
Help me to face what lies ahead?
The trees are so much taller
And I feel so much smaller;
The moon is twice as lonely
And the stars are half as bright...
Papa, how I love you...
Papa, how I need you.
Papa, how I miss you
Kissing me good night...
luni, 13 iunie 2011
The truth is mine

Dr. Linus Wagner: Everything you told me is total fiction, isn't it?.
Patrick Jane: Yes.
Dr. Linus Wagner: Why? I can tell you're in real pain. Why not tell the truth
Patrick Jane: The truth is mine.
http://www.imdb.com/title/tt1196946/
sâmbătă, 11 iunie 2011
quote of the day
miercuri, 8 iunie 2011
Mică pauză de linişte - Battery low

Mă simt ca şi cum mi se termină bateriile şi ar trebui să intru de urgenţă pe alimentare cu panouri solare. Pur şi simplu s-a dus orice urmă de energie pe care o mai aveam acolo, în vreun colţişor. Dimineaţă mă trezesc mai obosită decât m-am culcat şi nu îmi pot alunga gândul că vreau să dorm, pe tot parcursul zilei. Poate că ultimele evenimente din viaţa mea m-au supărat, m-au obosit dar, pe de-o parte, o mică, mică parte, un colţ al sufletului, m-au liniştit. Dacă înainte nu dormeam, acum nu mă mai satur de stat în pat. Ştiu că telefonul nu va mai suna noaptea, ştiu că nu mi se va mai spune "am chemat salvarea“, ştiu că acum este linişte şi în casă şi în suflet. Acum se odihneşte. Şi poate de aici vine somnul meu. Nu mai stau în alertă, pentru că nu mai am de ce, iar lupta mea cu mine, felul în care trăgeam să fiu mereu trează, orice s-ar fi întâmplat, s-a terminat acum...O linişte ciudată, amestecată cu multă tristeţe şi cu o inimă care doare aproape fizic de dor. Şi epuizare fără margini...
"Este cu neputinţă să fugim de tristeţea din noi“, citeam într-o carte. Nu putem fugi, ci dormim mult din cauza ei...
marți, 7 iunie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)