duminică, 4 mai 2008

Bătăi de joc electorale



Zilele trecute mă uitam la ştiri. M-a izbit în moalele capului imaginea bătrânilor care se îmbulzeau pentru 3 (trei) mici.

Sincer vă spun, mi se pare inuman să foloseşti nefericirea şi sărăcia unor oameni pentru a obţine voturi. Într-adevăr, se spune că întotdeauna scopul scuză mijloacele. Însă, din punctul meu de vedere, nu şi în cazurile astea. Înavuţirea pe care jilţul Primăriei ţi-o aduce nu este un motiv tocmai bun pentru a beşteli nişte oameni bătrâni. Buni, răi sau cum or fi ei. Pentru că nu bunătatea sau răutatea le discutăm acum, ci modul în care politicienii mioritici aleg să-şi prostească alegătorii. În definitiv este o alegere.
Nu ştiu cine a inventat micul electoral. Şi nu înţeleg de unde a pornit toată nebunia asta cu concertele dinainte de alegeri, cu interminabilele cozi piperate cu îmbrâncituri, pentru a ajunge la un mic copt pentru un vot. Micu’ şi votu’. Cam ăsta ar trebui să fie sloganul comun al tuturor candidaţilor, indiferent de culoare politică, de crez sau de strategiile alese.
Cineva îmi spunea, în urmă cu ceva vreme, că adoră perioada electorală. Tonul ironic exprima faptul că doar acum, în anul alegerilor, ne bucurăm de chiolhanurile electorale. Că, în anii de domnie ai câştigătorului, nu mai pupăm, decât aşa... ocazional, câte un mic sau o halbă cu bere. Mi se pare stupid, vă jur!
De ce trebuie să punem atât de mult accent pe sărăcia bătrânilor noştri? mă întreb. Eu aş zice, mai degrabă, stimaţi politicieni, să faceţi ceva în sensul ăsta. Să le daţi pensii mai mari şi medicamente pentru bolile care-i chinuiesc. Să le asiguraţi un trai decent şi o moarte demnă. Să nu-şi mai ducă ultimele suflări îngreunaţi de gândul că nu au rudele cu ce să-i înmormânteze.
Şorţuri inscripţionate cu sigla vreunui partid aveau nevoie gospodinele? Sau materia primă pentru gătit le lipsea? Au nevoie de carne o zi pe an, când vă decideţi să le cerşiţi votul... sau coşul lor zilnic trebuie să conţină şi proteine, vreţi, nu vreţi?
Eu văd situaţia aşa, dragii mei candidaţi: cerşetorii sunteţi voi, nu ei. Penibili sunteţi tot voi, nicidecum cei care se îmbulzesc să prindă micul şi halba de bere. În aceeaşi ordine de idei, sunteţi malefici: contează scopul, niciodată mijloacele. Acum vă pun întrebarea: sunteţi pentru oameni sau pentru voi? Meritaţi voturile sau dispreţul nostru?