marți, 28 decembrie 2010

Mică pauză de linişte - "Pune mâna pe el să se facă mare!“

De două zile stau în casă şi vegetez cum nu am mai făcut-o de mult timp. probabil că atunci când mă voi întoarce la realitatea constănţeană îmi va fi greu să mă reobişnuiesc, să am din nou ceva de făcut, să îmi beau cafeaua citind ziarele şi să mă apuc de treabă. sper ca până atunci să mă satur de leneveală. deocamdată este atât de bineee :D ieri a nins toată ziua şi eu, antisociala, am fost nevoită să mă duc la piaţă. încruntată, nemachiată, am tras pe mine haina şi am pornit prin mocirla formată din zăpadă şi nisip (sau pământ, nu mi-am dat seama) rămas în urma lucrărilor la celebrul pasaj basarab. mi-am băgat portofelul, atât de mare cât este el, într-un buzunar al blugilor şi telefonul în celălalt. pe drum am văzut un nene ieşind dintr-un magazin. m-am încruntat puţin mai tare şi mi-am văzut de drum. în spatele meu îl aud spunând: "pune mâna pe el să se facă mare!“. "Doamne!“, mi-am spus. "Ce pervers o mai fi şi ăsta?!?“. şi a repetat de câteva ori acelaşi lucru în timp ce eu, cea speriată de zăpadă şi terifiată la gândul că aş putea aluneca, am grăbit pasul înfruntându-mi teama. la un moment dat, enervată de îndemnul repetitiv, m-am uitat la el. în braţe, într-o gentuţă sau o sacoşă, nu ştiu sigur, avea un miel, cred că abia fătat. o creatură la fel de speriată ca şi mine, numai că foarte, foarte mică. oare pot deveni mai suspicioasă şi mai antisocială decât atât?!?!?!?!