luni, 26 mai 2008

no more drama in my life

sincer, mi-aş dori foarte tare să nu mai fie lumea asta plină de "drame“. şi ghilimelele nu-s puse deloc la întâmplare... în fiecare zi trăim câte o dramă. evident,. există mai multe genuri de... dramatici:
1. dramatic de ocazie
2. dramatic de profesie
3. dramatic de plictiseala
4. dramatic de dragul de a fi patetic...

şi ar mai fi dar, sincer mă apucă depresia.

oriunde mă întorc, oriunde mă duc, dau peste o dramă... şi, ca să fiu sinceră pe de-a-ntregul şi eu mai am zilele mele pline de dramă. spre exemplu azi: o zi nashpa tare. sunt nelămurită într-o privinţă şi, din cauza asta, până n-o să mă lămuresc, voi fi la fel de ciufută. oricum, ştiţi cum este?? atunci când te simţi mai dărâmat, lumea din jurul tău începe să plângă pe umărul tău. şi-ţi vine să urli: ALOOOOO, am şi eu bucăţica mea de dramă!!!! dar ei nu şi nu.


concluzia este următoarea: nu mă mai suport dramatică şi patetică. chiar dacă sunt nişte faze trecătoare, datorate în mare parte oboselii, nu mai vreau. pe de altă parte, m-am săturat să-i văd pe oamenii din jurul meu nefericiţi din cauza unor chestii minore care par majore. ar trebui să ne trezim şi să încercăm să gândim: nu toate tâmpeniile noastre sunt drame. nu tot ce păţim este o tragedie. nu toate dezamăgirile sunt catastrofe. nu toate obstacolele sunt de netrecut şi nu toate prostiile sunt importante. ar trebui să mai bag şi eu la cap uneori chestiile pe care chiar le gândesc, însă uneori nu le conştientizez. :D