luni, 30 noiembrie 2009


"Iubirea e nesaţioasă, de un egoism sălbatic, vrea să-i sacrifici tot fără să-i ceri nimic în shimb, mulţumindu-te doar cu ceea ce-ţi oferă.
Eu am vrut totul de la tine pentru că-ţi dădusem totul şi oricum ceva mai bun decât mine nu puteam eu să-ţi dau.
De aici a pornit greşeala, de la acest schimb în aparenţă just.
Dar ce experienţă aveam eu, de unde să ştiu eu că iubirea dintre două fiinţe nu e niciodată egală, că balanţa atârnă când într-o parte, când într-alta, după variabile de care foarte greu ne dăm seama. În cazul nostru balanţa atârna în favoara ta.
Lanţurile cu care mă încătuşai erau mult mai puternice decât ale mele."

Mihail Drumeş 

http://www.romaniantipsd.ro/

song of the night


duminică, 29 noiembrie 2009

...

song of the day



I hear the ticking of the clock
I'm lying here, the room's pitch dark
I wonder where you are tonight
No answer on the telephone
And the night goes by so very slow
Oh I hope that it won't end though
Alone

Till now I always got by on my own
I never really cared until I met you
And now it chills me to the bone
How do I get you alone
How do I get you alone

You don't know how long I have wanted
to touch your lips and hold you tight
You don't know how long I have waited
and I was going to tell you tonight
But the secret is still my own
and my love for you is still unknown
Alone

Till now I always got by on my own
I never really cared until I met you
And now it chills me to the bone
How do I get you alone
How do I get you alone
Alone

vineri, 27 noiembrie 2009

song of the day



Have I told you lately that I love you
Have I told you there's no one else above you
Fill my heart with gladness
take away all my sadness
ease my troubles that's what you do

For the morning sun in all it's glory
greets the day with hope and comfort too
You fill my life with laughter
and somehow you make it better
ease my troubles that's what you do
There's a love that's divine
and it's yours and it's mine like the sun
And at the end of the day
we should give thanks and pray
to the one, to the one

Have I told you lately that I love you
Have I told you there's no one else above you
Fill my heart with gladness
take away all my sadness
ease my troubles that's what you do

There's a love that's divine
and it's yours and it's mine like the sun
And at the end of the day
we should give thanks and pray
to the one, to the one

And have I told you lately that I love you
Have I told you there's no one else above you
You fill my heart with gladness
take away my sadness
ease my troubles that's what you do
Take away all my sadness
fill my life with gladness
ease my troubles that's what you do
Take away all my sadness
fill my life with gladness
ease my troubles that's what you do

miercuri, 25 noiembrie 2009

Boemul Crin si „prostanacul" Mircea - Alianta contra naturii

În ultimele zile nu auzim discutându-se decât despre uniunea, aproape consensuală (mai pe şleau, concubinajul), dintre pesedişti şi penelişti. Şi, dacă mai punem şi udemeriştii în cocktail-ul acesta... Molotov scrie pe noi.




Nu vorbim despre doctrine. Lăsăm deoparte orice urmă de moralitate şi discutăm despre lucruri concrete, văzute cu ochiul liber, simţite, auzite. La Constanţa, PSD-ul şi PNL-ul nu sunt chiar incompatibile, în ciuda aparenţelor. Da, ştiu că Victor Manea s-a plimbat cu elefantul mâncător de Mazăre prin oraş. Cunosc foarte bine faptul că grupul celor trei penelişti din Consiliul Local încearcă, cel puţin de suprafaţă, să opună ceva rezistenţă „asupririi mazariote". Pe de altă parte, mai ştiu şi faptul că la aproape orice intervenţie a „galbenilor" Manea, Cupşa şi Matei, „roşul" Mazăre nu s-a sfiit să facă băşcălie. Vreţi să-i spunem mişto? Păi chiar acesta este adevărul. Şi acum, când lupta pentru ciolan este mai acerbă ca întotdeauna, când propunem un alt băiat deştept, primar de Sibiu, să conducă viitorul executiv, când alegem cu televizorul, nicidecum cu ştampila, când nu mai putem discerne adevărul de minciună şi informaţia eronată de cea dreaptă, manipularea de realitate, ei vin şi ne propun o alianţă moartă din faşă. O alianţă în care unul este cocoşul (PSD), care calcă găina (PNL) când, cum şi unde are chef. Şi „frăţia" dintre boemul Crin Antonescu, cel hulitor de moguli, drept şi proaspăt intrat în rândul lumii odată cu însurătoarea, cu „prostănacul" Mircea Geoană, cel despre care nici măcar susţinătorii nu pot spune cine ştie ce cuvinte de laudă, este contra naturii nu din motive ideatice, doctrinare sau de mândrie, ci pentru că, pur şi simplu, va fi condusă de doi oameni slabi, flancaţi de baroni locali care-şi ştiu interesul. Şi, dragi votanţi, interesele lor nu coincid cu ale noastre. Ar trebui să fim conştienţi de asta. Interesul lui Geoană via Mazăre nu se va „pupa" niciodată cu al meu, cu ale noastre. Şi ar mai trebui adăugat ceva. Revenind în plan local, trebuie să fim realişti şi să conştientizăm faptul că Mazăre nu va accepta un partener de dialog sau de decizie, aşa cum nu s-a întâmplat nici măcar în timpul „pactului" cu democrat-liberalii. Mazăre nu acceptă alianţe decât verbal, pentru că faptic, în egocentrismul său, este şeful suprem al oraşului. Doar trăim în ţara lui Mazăre, nu-i aşa?!

marți, 24 noiembrie 2009

chiar vrem?!



Poezie de tur 2

Şi daca ramuri bat în geam 

Şi iese Prostănacul

Îmi bag ceva în el de neam

Şi populăm Irakul

via

Eu aş alege Insulele Capului Verde

song of the day


Parla più piano e nessuno sentirà,
il nostro amore lo viviamo io e te,
nemeno sa la verità,
neppure il cielo che ci guarda da lassù.
Parla più piano e vieni più vicino a me,
Voglio sentire gli occhi miei dentro di te,
nessuno sa la verità,
è un grande amore e mai più grande esisterà
Insieme a te io resterò,
amore mio, sempre così.

Parla più piano e vieni più vicino a me,
Voglio sentire gli occhi miei dentro di te,
nessuno sa la verità,
è un grande amore e mai più grande esisterà

Insieme a te io resterò,
amore mio, sempre così

a fost vineri 13. noiembrie 2009



Pick me, choose me, love me

este frustrant să vrei să spui ceva şi să nu poţi. să ţi se ofere ocazia, dar să nu poţi. de ce? dintr-o mândrie prostească, de frică şi din multe alte motive pe care mintea le născoceşte cu bază reală sau fără. este şi mai frustrant să ţi se spună în faţă ceea ce tu gândeşti de prea mult timp şi să negi în continuare cu toată puterea. nu mi s-a întâmplat de multe ori să îmi doresc atât de tare să spun ceva şi să nu pot. multele seriale pe care le-am văzut în ultimul timp m-au ajutat să evadez. din lumea mea în lumea lor. numai că, uneori lumea lor se aseamănă prea bine cu a mea. şi m-a izbit! aş vrea să am puterea să spun şi eu... să recunosc, să nu mă mai ascund, să nu îmi mai fie frică. pentru că, în ciuda a tot ceea ce simt şi a faptului că sunt foarte conştientă de consecinţe... este foarte greu. iar autocenzura este cea mai importantă "calitate“ a mea...


(I lied. I’m not out of this relationship. I’m in.
I’m so in, it’s humiliating because here I am begging.
Ok here it is: Your choice, it’s simple: her or me.
And I’m sure she’s really great… But Derek, I love you.
In a really really big, pretend to like your taste in music, let your eat the last piece of cheese cake, hold a radio over my head outside your window!
Unfortunate way that makes me hate you, love you.
So pick me. Choose me. Love me.)

vineri, 20 noiembrie 2009

song of the month



Who can say where the road goes,

Where the day flows?

Only time...

And who can say if your love grows,

As your heart chose?

Only time...

Who can say why your heart sighs,

As your love flies?

Only time...

And who can say why your heart cries,

When your love dies?

Only time...

Who can say when the roads meet,

That love might be,

In your heart.

And who can say when the day sleeps,

If the night keeps all your heart?

Night keeps all your heart...

Who can say if your love grows,

As your heart chose?

Only time...

And who can say where the road goes,

Where the day flows?

Only time...

Who knows?

Only time...

Who knows?

Only time...

joi, 19 noiembrie 2009

„La vremuri noi, tot noi"

Mitică, veşnicul cârmaci de la Ligă, şi-a strigat victoria spunând: „La vremuri noi, tot noi". Iar el, oracolul din Bălceşti, nici nu a realizat cât adevăr stă în spusele sale. 

Dacă ne gândim la Liga Profesionistă de Fotbal ca la o mică Românie, vom vedea realitatea... crudă. Suntem ca într-o sectă, ca într-o castă, ca în Cosa Nostra... sau cum vreţi să mai spunem. Putem folosi zeci de forme ale aceleiaşi expresii şi vom ajunge mereu la aceeaşi concluzie: suntem mâncaţi, fraţilor! Fie că alegerile vor fi câştigate de X, de Y sau de Z, tot la concluzia dureroasă vom ajunge. Ne ajută la ceva dacă ne batem capul sau dacă ne războim pentru convingerile politice sau pentru candidatul pe care îl susţinem? În niciun caz. Însă eu, idealista, mă voi duce la vot şi voi pune ştampila pe unul dintre candidaţi. De ce? Sincer vă spun, de frică. Pentru că „noi", cei care conducem Constanţa acum, suntem prea egoişti şi visăm să ne câştige candidaţii. Că doar, na, suntem prea şmecheri pentru a avea un singur candidat. „Noi" ne bazăm pe mai mulţi oameni. Mi-e teamă de puterea absolută, cea despre care Florin Chilian îmi spunea că are „darul" de a corupe absolut. Mi-e groază că hegemonia clanurilor nu ar avea sfârşit. Însă, revenind la „noi", cel din accepţiunea lui Mitică Dragomir, putem vorbi şi despre stăpânirea fără limite a unora care nu mai văd ce este al lor şi ce nu. Mă sperie gândul că bunicii mei vor fi vrăjiţi la nesfârşit de puiul, uleiul şi făina care umflă conturile unora, iar pe ei îi umilesc. Mi-e greu să mă gândesc la asta. Monica Tatoiu spunea, la un moment dat, că cei care vor câştiga alegerile (era vorba despre altele, nu despre acestea) vor trăi bine ani buni de acum înainte, că urmaşii lor vor trăi bine şi că aşa se va întâmpla perpetuarea... clanurilor. Uite de asta mi-e teamă. Pentru că ne aşteptăm să vină vremuri noi şi dăm, din nenorocire, tot peste... „noi". Şi vedeţi care este problema?! Că noi, cei care ar trebui să avem grijă să vină timpuri noi, nu o facem niciodată, ci ne complacem în ceva oarecare. Vrem prostănaci sau medici care să ne vindece de inimă albastră? Vrem aceiaşi candidaţi puşi pe scandaluri şi încântaţi de loviturile sub centură? Ne dorim un preşedinte jucător sau unul cu ochi albaştri „aruncaţi" romantic în zare? Alegem de frică sau din convingere? Timpurile noi vor aduce alţi... „noi"? Mitică Dragomir pare a fi conducătorul forever al LPF, aşa cum România nu a avut parte de un preşedinte. Nu am ştiut să ne ţinem de capul unuia până a reuşit să facă ceva. Pe de altă parte, visăm la vremuri noi, dar cu alţi... „noi". Aşa ajungem sclavii pachetelor cu pui, ulei, făină şi orez.
http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/editorial/la-vremuri-noi-tot-noi-64461.html

joi, 5 noiembrie 2009

song of the day

<3 :X =))


M-am îndrăgostit!!!! Îl cheama Ed Westwick. privire de drac, vârsta potrivita.. :)) ce-mi mai tre'? :X <3>

cred ca am visat urât...

Visu' meu urat a avut o idee străluci: hai în Bulgaria! asta se întâmpla pe la.... 10. seara! cum nu mă pot înţelege cu nebunu', a trebuit să-l iau pe don S de-o aripioară şi să ne îmbarcăm în Ricky. ce să vă zic... senzaţie, nu alta. ploua... vai de stelutza mea norocoasă. visu' n-a vrut să înţeleagă şi pace. nu şi nu că el vrea să bea cafeaua în Bulgaria. am ajuns până la graniţă, eu fiind convinsă că nu ne vor lăsa să trecem pentru că auzisem eu că-s graniţele închise din cauza gripei porcine. sau gripei noi sau cum naibiului s-o numi. aşa... am ajuns noi în vamă. ne opreşte un nene cu mască pe faţă care, foarte ofuscat mi-a reproşat că nu am respectat viteza minimă =)) şi-a şi găsit pe cine să certe pentru viteză... pe "vitezomana“ Cori =)) ne-a verificat actele şi ne-a lăsat să trecem. n-am ajuns în Bulgaria pentru că am reuşit să-l convingem pe visu' urât că n-are sens să batem drumul. aşa că ne-am întors. iar ne-a oprit un nene cu mască. îl întrebăm noi de gripa asta în timp ce se bunghea el, sărmanu', la buletinul meu în care-s blondă, la permis, în care-s roşcată şi la Cori de la volan care mai nou e bruneţică. până la urmă m-a recunoscut... după nasul strâmb probabil :)) săracii oameni erau destul de speriaţi. "cum să nu te sperii? mai ales dacă mai ai şi un copil mic pe acasă“, ne-a zis unul dintre cei de la vamă. în sfârşit, am pornit înapoi spre casă cu nişte opriri în câmp pentru că visu' cred că are nevoie de prostamol. yo îi tot zic, el nu mă crede. am revăzut cu drag Constanţa de parcă m-aş fi întors după ani de absenţă :D era vreo 1. una peste alta... prinţişorii mei m-au lăsat să dorm câteva minute... pe acorduri manelistice. "Numeleee tău de azi îl voi uitaaaa“ =)) am nevoie de o cură de Metallica. la naiba!

PS: Pt visu' urât: TEEEE URĂĂĂĂĂĂSSSSSCCCCCCCCC !!!!!!! :)

Gripa si manipulare

Isteria creată de avalanşa cazurilor de gripă nouă sau porcină sau cum s-o mai numi ea nici că putea veni mai bine. 

Într-o perioadă ca asta, în care vrei nu vrei vezi toate arătările politicii pe la televizor, în ziare, le auzi la radiouri, le găseşti mutrele transformate pe site-urile pe care înainte le îndrăgeai, aproape că îţi doreşti să te lovească porcina ca să scapi naibii din mocirla cotidiană. Mă plângeam deunăzi că am ajuns să nu mă mai pot uita la talk-show-uri şi că mă „delectez" în scârbă cu inepţiile Oanei Zăvoranu pe care am prins-o, din nefericire pentru mine, pe unul dintre posturile naţionale într-una din seri. Dar, credeţi-mă, Zăvoranca este parfum pe lângă disputele politice. Oriunde ai întoarce capul, în orice parte te-ai uita, vezi diverşi făţarnici dându-şi cu părerea despre sondaje, candidaţi, partide şi interese, cu o sinceritate prefăcută de-ţi vine să-i crezi, până îţi dai seama că sunt toţi o apă şi un pământ. Realitatea în care trăim noi nu are nicio legătură cu realitatea lor „udată" cu Vuitton, Jimmy Chu şi alte firme şi firmuliţe care dau bine la mapa profesională. Şi, mai trebuie menţionată vina noastră, a jurnaliştilor, care avem grijă să îi inflamăm pe politicieni şi le dăm posibilitatea să se desfăşoare. Cum vă ziceam, am ajuns la saturaţie. Şi am un plan: vreau să devin ministrul primăverii, aşa cum am văzut eu într-un desen animat. Acolo, pe tărâmurile conduse de o împărăteasă care-l avea alături pe ministrul primăverii, nu exista nici măcar gripa porcină. Lăsând visul deoparte, mi-am adus aminte ce-mi spunea cineva mai înţelept decât mine despre macabrele ştiri de la ora 5: „Asta e manipulare. Dai nenorociri la ora 5 pentru ca omul să se sperie, să se pună în locul victimei, să se teamă pentru viaţa sa şi a familiei sale şi să uite că nu are ce pune copiilor pe masă". Vă sună cunoscut? Vi se pare că gripa noastră porcină sau nouă sau cum i s-o spune are un iz de ştire de la ora 5?! Că doar de ce să n-o spunem pe aia dreaptă - nu-i aşa că vă doriţi să nu fiţi atinşi de gripă, oricine va fi ales la conducerea ţării, că nu mai contează aşa tare că este criză, că nu mai este atât de important faptul că n-avem guvern şi că avem nişte candidaţi care se stuchesc mai rău ca mâţele? Gândindu-mă mai bine, îmi dau şi eu seama că numai gripa contează. Şi asta fix în campanie electorală. Şi, gripaţi sau nu, ne vom duce la vot cu mai puţine resentimente.

Domnu' liliac Tzentzu mi-a dat şi melodia potrivită pentru starea mea :) mare dreptate are.. se vede ca e batran şi înţelept ;))

http://www.youtube.com/watch?v=umSCR3N-io8&feature=channel





- Xanadu lyrics