sâmbătă, 13 iunie 2009

Steluţele: episodul II - Diduţa


Diduţa mea este şi va fi întotdeauna MAMI. Îmi spune şi acum Lila chiar dacă în perioada Lilei de la Vacanţa Mare chestia asta mă scotea din minţi. dar trebuie să ştiţi că eu am fost prima Lilă :)) cînd eram mică nu-mi puteam spune corect numele şi toată lumea auzea de la mine că mă cheamă Culila Molă. şi de aici vine Lila lu' Mami. Zice că-l iubesc mai mult pe Licuţă şi nu scapă nici un moment să-mi spună: "Liluţă, ştii că mami te iubeşte“. şi eu o iubesc. şi cum aş putea să nu? când eram mică şi mă ducea prin piaţă după ea lumea credea că m-a făcut la bătrâneţe şi că i-a fost ruşine să mă recunoască. asta pentru că semănăm prea bine. apoi au ajuns la varianta că aş fi a lui Adi. mereu am semănat mai bine cu ei decât cu ai mei :) când eram eu foarte mică şi lumea se minuna că semăn bine cu Diduţa, mamaia Rădiţa zicea: "Da... Da` Dida mea era frumoasă rău, nu aşa!“. aşa este... a fost mereu frumoasă rău. în prostia mea de copil am urât-o când îmi spunea că semăn cu tata. acum mi-am dat seama că a avut dreptate. în unele privinţe. acum câteva zile, Nicu mi-a zis: "Mamai-ta e de gaşca!“. DAAA!!!!. exact aşa este Diduţa mea! zici că are 20 de ani. se ascundea de tataia Preda (tatăl ei) şi de unchiu Aurică adventistu' când fuma. Dar eu am dovada!!! era f tare :)). mamaia a fugit din spital când a fost cutremur şi eu eram singură acasă. m-a dus patru ani la înot ca să mă fac bine. asta e Diduţa mea... care-mi face clătite şi ouă umplute, mă pupă mereu şi nu ştie că am mereu amintirea copilăriei mele minunate din Tomis 2 atunci când simt miros de pâine prăjită cu ou (celebrul gigim papa). toţi copiii din cartier o ştiu pentru celebrele ei scovergi. eram mici şi ne făcea un lighean cu scovergi şi toată gaşca se aduna la geam şi se înfrupta. ce ne mai plăceau. În mintea mea Diduţa miroase a regina nopţii, floare care-i place foarte tare şi pe care o plantase în faţa blocului. aşa miroseau serile noastre de joacă. suferă că-i este copilul plecat departe, dar mai mult suferă pentru copilul ei care plânge de prea multe ori atunci când o vede... Diduţa a avut mereu casa plină şi făcea bunătăţi pentru orice musafir. era fată de oraş. acum se plânge că stă la ţară şi abia aşteaptă să se întoarcă în Constanţa. se distrau când eu şi Andra ne certam pentru Luci. "Ba pe mine mă iubeşte mai mult“, urlam una la cealaltă eu şi cea despre care atunci nu ştiam că-mi va fi cea mai buna prietenă pentru tot restul vieţii. din nefericire, Luci ne-a părăsit pentru Dori Paris. Doamne, cât am urât-o pe fata aia :)) şi acum râd de noi din cauza asta, iar noi suferim încă în tăcere că Luci ne-a lăsat:D La pachet cu Diduţa vine Dada, bunica lui Luci. a fost o a doua mamaie pentru toată lumea. ne făcea pită cu praz şi ne învăţa cântece machedoneşti. "pice grasă şi frumoasă“, ne zicea mereu Dada. când avea un secret vorbeau ele două de mama focului în machedoneşte, fără să ştie că drăcuşorii prinseseră deja ce ziceau ele acolo. ce nedumerite erau când noi râdeam de muream când îşi spuneau ele chestiile "ascunse“. asta până şi-au dat seama. da' erau şmechere... au reuşit să ne prindă pe mine şi pe Andra când ne jucam de-a mama şi de-a tata :)) ufff ce cearta ne-au mai tras.

un lucru este cert: Diduţa nu poate fi uitată. cred că în alte condiţii ar fi putut fi o divă. povesteşte amuzată cum atunci când mama a intrat prima dată în casa lor, Licuţă, obişnuit cu o Diduţă voluptoasă a întrebat intrigat: "Da' fata asta n-are ţâţe deloc?!?!“ :)) dar, în ciuda "defectului“ o iubesc pe mama ca şi cum ar fi a lor. Diduţa mea este o minune 

SONG of the day

Din blog în blog am ajuns la Şuţu

Mi-a adus aminte de una dintre melodiile care mi-au guvernat existenţa într-o perioadă: Septembrie - Aura Urziceanu şi Aurelian Andreescu. nu cred că s-a inventat cuvântul care să definească melodia aia. însă, pentru că nu vreau să mă lovească melancolia,song-ul zilei de astăzi este o altă melodie a Aurei. şi, după cum spune Şuţu... asiguraţi-vă că respiraţi ascultând-o