sâmbătă, 6 martie 2010

Scrisoare de bun rămas

Nu voi mai scrie. nu mai vreau să-mi arăt stările, să-mi descriu emoţiile, să mă las văzută aşa cum nici eu nu mă ştiu câteodată. nu mai vreau să arăt ce fac, de ce şi cum. nu mai am chef să-mi creionez fiinţa. cât va dura liniştea?! habar nu am. poate pentru totdeauna sau poate până mâine. deocamdată, astăzi asta este situaţia. voi pune muzică, poze, editoriale şi atât. Cori nu va mai scrie aici... motivul îl ştiu, îmi tot dă târcoale de o săptămână încoace, l-am acceptat şi îmi respect decizia, chiar dacă nu sunt 100% sigură că este ceea ce-mi doresc. însă este prima reacţie, primul impuls şi, ca niciodată, fac ce mă taie pe mine capul. iar capul îmi spune să nu mai scriu aici. voi rămâne cu o datorie, povestea ultimei mele steluţe, însă am realizat că nici măcar istoria aia nu mai vreau să o dezgrop. sau poate că am uitat-o. oricum, voi încheia postul ăsta cu o melodie pentru cea de-a şaptea steluţa, un cântec care-i este drag...




Cori azi

song of the day