Românul s-a născut poet, iar Mazăre a văzut lumina zilei pentru a fi un mare dansator. Cam aşa am putea concluziona în urma apariţiilor publice ale edilului Constanţei.
Dacă ţara şi urbea ne-au fost conduse, de-a lungul timpului, de pricepuţi în cine ştie ce domenii, iată că acum a venit şi vremea primarului-dansator. Că tot se poartă apelativele gen „preşedinte-jucător“ şi aşa mai departe. Numai că noi, constănţenii, ne putem mândri cu cel mai dănţuitor şi mai priceput într-ale ritmurilor exotice dintre primarii mioritici. Dacă a dansat greceşte la Măruţă în emisiune şi a spart farfurii, apoi şi-a demonstrat talentele pe scenă, acompaniat fiind de acordurile emise de gâtlejul unei cântăreţe din bătrâna Eladă, iată că a venit şi perioada ritmurilor mai fierbinţi. Aşa cum este şi viaţa lui Radu Măzăre, de altfel: fierbinte şi condimentată. Că doar nu ar avea vreun rost să-şi piardă renumele de „tânăr şi neliniştit“, nu? Mai ales acum, că a reuşit să transforme vechiul Tomis în bazarul pasiunilor sale. Pe care le expune, fără niciun pic de reţinere, pe tarabele imaginare din Mamaia. „Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi să-i satisfacem lui Mazăre toate capriciile“, par a spune într-un glas toţi românaşii. Pentru că, dacă nu pune el umărul, pe bani publici, nu altcumva, la încropirea de evenimente menite chipurile să atragă turiştii, vin alţii şi o pun de un festival, de o paradă de maşini şi altfel de astfel de evenimente care să-i gâdile privirea şi ego-ul. Apoi, încântat, primarul nostru parcă are mai multă tragere de inimă când vine vorba de hulit procurorii de la DNA. Revenind însă la talentul de dansator al lui Mazăre, trebuie neapărat să amintim că a primit un premiu, zilele trecute, din partea comunităţii salsa. Bravos, halal să-ţi fie! Nu că ar fi un lucru rău, însă, sincer vă spun, mă tem. Dacă se va trezi Radu Mazăre că şi-a greşit cariera şi că politica nu-i mai convine? Dacă va realiza că viaţa lui este scena şi nimic nu-l va mai putea ţine departe de ea? Dacă ne va lăsa baltă şi nu ne va mai conduce oraşul? Vă puteţi imagina o viaţă fără Radu Mazăre? Cine va mai aviza construcţiile pe spaţiul verde? Cine va mai ocupa Lacul Siutghiol şi cine, cine oare va mai aduce dansatorii de tango la Mamaia? Eu vă dau un sfat: nu-l lăsaţi să mai danseze! Descurajaţi-l, tăiaţi-i elanul! Salvaţi-l de la pieirea politică! Sau mai bine îndemnaţi-l să cânte, pentru că, după cum singur a spus, „rage ca un măgar“.
Dacă ţara şi urbea ne-au fost conduse, de-a lungul timpului, de pricepuţi în cine ştie ce domenii, iată că acum a venit şi vremea primarului-dansator. Că tot se poartă apelativele gen „preşedinte-jucător“ şi aşa mai departe. Numai că noi, constănţenii, ne putem mândri cu cel mai dănţuitor şi mai priceput într-ale ritmurilor exotice dintre primarii mioritici. Dacă a dansat greceşte la Măruţă în emisiune şi a spart farfurii, apoi şi-a demonstrat talentele pe scenă, acompaniat fiind de acordurile emise de gâtlejul unei cântăreţe din bătrâna Eladă, iată că a venit şi perioada ritmurilor mai fierbinţi. Aşa cum este şi viaţa lui Radu Măzăre, de altfel: fierbinte şi condimentată. Că doar nu ar avea vreun rost să-şi piardă renumele de „tânăr şi neliniştit“, nu? Mai ales acum, că a reuşit să transforme vechiul Tomis în bazarul pasiunilor sale. Pe care le expune, fără niciun pic de reţinere, pe tarabele imaginare din Mamaia. „Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi să-i satisfacem lui Mazăre toate capriciile“, par a spune într-un glas toţi românaşii. Pentru că, dacă nu pune el umărul, pe bani publici, nu altcumva, la încropirea de evenimente menite chipurile să atragă turiştii, vin alţii şi o pun de un festival, de o paradă de maşini şi altfel de astfel de evenimente care să-i gâdile privirea şi ego-ul. Apoi, încântat, primarul nostru parcă are mai multă tragere de inimă când vine vorba de hulit procurorii de la DNA. Revenind însă la talentul de dansator al lui Mazăre, trebuie neapărat să amintim că a primit un premiu, zilele trecute, din partea comunităţii salsa. Bravos, halal să-ţi fie! Nu că ar fi un lucru rău, însă, sincer vă spun, mă tem. Dacă se va trezi Radu Mazăre că şi-a greşit cariera şi că politica nu-i mai convine? Dacă va realiza că viaţa lui este scena şi nimic nu-l va mai putea ţine departe de ea? Dacă ne va lăsa baltă şi nu ne va mai conduce oraşul? Vă puteţi imagina o viaţă fără Radu Mazăre? Cine va mai aviza construcţiile pe spaţiul verde? Cine va mai ocupa Lacul Siutghiol şi cine, cine oare va mai aduce dansatorii de tango la Mamaia? Eu vă dau un sfat: nu-l lăsaţi să mai danseze! Descurajaţi-l, tăiaţi-i elanul! Salvaţi-l de la pieirea politică! Sau mai bine îndemnaţi-l să cânte, pentru că, după cum singur a spus, „rage ca un măgar“.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu